#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Colaborare internaţională

2016

Între 2 martie și 10 aprilie 2016, la MNIM a fost organizat un eveniment de aniversare a unui personaj emblematic pentru Cehia, Václav Havel. Expoziția temporară intitulată „Portretul lui Václav Havel" a fost adusă la Chișinău de către Centrul Ceh din București.

Prin intermediul Centrului Cultural German AKZENTE din Chișinău, compozitorul Adrian Oswalt din Germania a susținut o conferință publică cu tema „Istoria flașnetei", precum și un recital de muzică mecanică în cadrul evenimentului „Noaptea Muzeelor", 16 mai 2016.

În baza acordului de colaborare cu Herendi Porcelánmanufaktúra Zrt. din Ungaria, la MNIM a fost organizată o expoziție excepțională de porțelan maghiar, intitulată „Strălucirea Herend", 13 mai - 12 iulie 2016. Cu prilejul deschiderii expoziției, muzeul a fost vizitat de directorul general al Manufacturii de Porțelan Herend, dr. Attila Simon.

Cinci muzeografi din cadrul MNIM au participat la proiectul „Zilele muzeografilor - Memorie, conștiință, istorie", care s-a desfășurat la București, România, în perioada 6-10 iunie. Proiectul a fost derulat de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Culturii din Republica Moldova. Vizita de studiu a cuprins ateliere de lucru și prezentări ținute de experți în domeniu din cadrul unor muzee din București, întâlniri cu reprezentanți ai mediului academic și vizite de documentare la muzee.

MNIM a participat la realizarea expoziției „România în Marele Război", deschisă la Muzeul Național de Istorie a României la 15 septembrie 2016. În acest sens, 25 de documente și fotografii despre situația din Basarabia în anii Primului Război Mondial au fost incluse în expoziție și în catalog.

Între 21 și 24 septembrie 2016, s-a desfășurat cel de-al XVI-lea Simpozion de Numismatică, organizat în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan" din București. La eveniment au participat cercetători numismați și colecționari din Republica Moldova, România, Franța, Japonia, Ucraina, Belarus, Slovacia și Polonia.

În baza acordului de colaborare între Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Ministerul Patrimoniului Național al Poloniei, restauratorul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Daniela Ferroni, a efectuat o vizită de studiu în Polonia în perioada 10-15 octombrie 2016. Tema delegației de documentare: „Conservarea-restaurarea patrimoniului mobil, a monumentelor istorice și digitalizarea patrimoniului cultural".

În perioada 3-12 octombrie 2016, s-a desfășurat a doua etapă din cadrul proiectului moldo-german (Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău - Frei Universität, Berlin) inițiat cu scopul verificării și cercetării așezărilor culturii Sabatinovka, identificate în văile râului Ialpug și a afluenților săi.

În baza acordului de colaborare, Centrul Polonez din București a organizat la MNIM o expoziție temporară cu tema „Războiul în afișul polonez. Colecția Krzysztof Dydo". Perioada de expunere: 3-30 noiembrie 2016.

#Exponatul Lunii

Păhar de sticlă din necropola de tip Sântana de Mureș-Cerneahov (sec. IV d.Hr.) de la Tigheci

2016

#Exponatul Lunii