#Exponatul Lunii

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).

Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.

Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.

Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.

Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Adunarea Generală a membrilor Asociației Obștești Comitetul Național ICOM Moldova

27 februarie 2025

Pe 27 februarie 2025, în Sala albastră a Muzeul Național de Istorie a Moldovei, a avut loc Adunarea Generală a membrilor Asociației Obștești Comitetul Național ICOM Moldova, marcând 15 ani de la fondarea acestei structuri esențiale pentru comunitatea muzeală națională. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor muzeale, experți din domeniul patrimoniului și membri ai ICOM Moldova.

În cadrul adunării au fost susținute alocuțiuni de către Orest Dabija, Președintele Consiliului Administratorilor ICOM Moldova, Eugen Sava, Directorul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Tudor Zbârnea, Directorul Muzeului Național de Artă al Moldovei și Petru Vicol, Directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.

Pe parcursul evenimentului, Valeria Suruceanu, administrator ICOM Moldova, a prezentat un bilanț al realizărilor și perspectivelor asociației, evidențiind impactul activităților asupra muzeelor din țară, iar Svetlana Pociumban, director al Serviciului de Evidență și Circulație a Bunurilor Culturale Mobile, a abordat aplicarea standardelor ICOM în combaterea traficului ilicit de bunuri culturale.

De asemenea, au fost evidențiate proiectele de succes implementate de ICOM Moldova în 2024, Eugen Mistreanu, membru al Consiliului de Administrare, vorbind despre inițiativa „Artefactul din localitatea TA" și rolul patrimoniului local în consolidarea identității comunitare.

Totodată au fost prezentate și rezultatele proiectului „Educație antreprenorială prin digitalizare în turism", finanțat de USAID și implementat de Asociația Obștească Comitetul Național ICOM Moldova.

În partea finală a reuniunii au fost discutate strategii viitoare și propuneri pentru dezvoltarea sectorului muzeal din Republica Moldova.

Evenimentul a reconfirmat rolul esențial al ICOM Moldova în protejarea și promovarea patrimoniului cultural național, fiind un prilej de reflecție asupra realizărilor din ultimii 15 ani și de trasare a noilor direcții pentru viitor.