#Exponatul Lunii

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).

Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.

Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.

Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.

Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Al XI-lea Simpozion de Numismatică

4 septembrie 2010

În zilele de 3-4 septembrie 2010 la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei din Chișinău și-a desfășurat lucrările Simpozionul XI de Numismatică organizat de către Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române din București și Societatea numismatică din Republica Moldova. La manifestare au participat specialiști din domeniul numismaticii și a altor științe conexe: medalistică, heraldică, toreutică din Franța, România, Ucraina, Germania și Republica Moldova. Menționăm prezența la Simpozion a domnului dr. Georges DEPEYROT, Ecole Normale Supérieure, Paris, care este și coordonatorului Convenției Europene de Cercetare / Groupement de Recherche Européen (GDRE) «Trouvailles monétaires» din componența căruia face parte și Republica Moldova, fiind reprezentată de specialiști de la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei și Institutul Patrimoniului Cultural. În cadrul Simpozionului a avut loc și ședința publică a proiectului GDRE cu participarea laboratorului moldovenesc și a celor românești.

România a fost reprezentată de cercetători din București, Tulcea și Suceava. Din partea coorganizatorilor de la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române din București au participat dnul Eugen Nicolae, director adjunct științific și dnii Aurel Vîlcu și Theodor Isvoranu. Semnalăm prezența dnei Monica Dejan, cercetător la Muzeul Bucovinei din Suceava și a dnului Aurel Stănică, colaborator al Muzeului de Istorie și Arheologie din Tulcea.

Ca și la alte ediții, la Simpozion au fost prezenți cercetători din Ucraina. Cu această ocazie ne-am bucurat de participarea dnei Irina Korpusova, numismat de la Muzeul de Arheologie și a dnei Irina Ozerejanskaja de la Muzeul de Studiere a Ţinutului din Odesa. Printre participanții fideli la Simpozion în menționăm pe dnul Andrei Crivenco de la Tiraspol.

În cadrul Simpozionului au fost prezentate cca 20 de comuninicări științifice de o înaltă ținută științifică, fiind puse în circuitul științific sau comentate mai multe materiale din domeniul numismaticii antice, a numismaticii medievale orientale și europene, moderne, precum și din domeniul medalisticii, heraldicii, a toreuticii, etc.