#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Al XVI-lea Simpozion de Heraldică

27 aprilie 2022

La 27 aprilie 2022, în ziua când Republica Moldova își celebrează Drapelul de Stat și Stema de Stat, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei, și-a desfășurat lucrările cel de Al XVI-lea Simpozion de Heraldică, la care au participat pe viu și în regim online circa 30 de persoane. Organizat tradițional de Societatea de Genealogie, Heraldică și Arhivistică „Paul Gore”, în parteneriat cu Comisia Națională de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, de această dată simpozionul a fost dedicat aniversării a 30-a de la instituirea sistemului național de distincții de stat al Republicii Moldova.

Participanții au fost salutați din partea instituției prezidențiale de către doamna membru-corespondent al Academiei de Științe a Moldovei Mariana Șlapac, președintele Comisiei Naționale de Heraldică, și de domnul dr. hab. Eugen Sava, directorul general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

În cadrul lucrărilor au fost prezentate șapte comunicări științifice, patru vorbitori reprezentând Republica Moldova și trei România. Primele două, în conformitate cu scopul științific al simpozionului din acest an, s-au referit la subiecte de faleristică, ceilalți vorbitori abordând subiecte atingătoare de heraldică, sigilografie și de biografia unor personalități din domeniul științei și artei heraldice.

Au fost ținute următoarele comunicări:

1. Dr. Silviu TABAC (Aparatul Președintelui Republicii Moldova), Ordinele Republicii Moldova instituite în anii 1994-2004: „Gloria Muncii”, „Recunoștința Patriei”, „Ordinul de Onoare”, „Credință Patriei”;

2. Dr. SZEKERES Attila István (Asociația de Heraldică și Vexilologie din Transilvania, Sfântu Gheorghe), Ornatul Ordinului „Sfântul Ștefan” al Ungariei la Sibiu;

3. Dr. Ana BOLDUREANU (Muzeul Național de Istorie a Moldovei), Plumburi medievale din secolele XV-XVI descoperite recent la Orheiul Vechi;

4. Drăgan-George BASARABĂ (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Un vlăstar ilegitim al familiei de Saxa-Coburg-Saalfeld născut pe pământ românesc – baronul Friedrich de Rohmann;

5. Alexandru MOLCOSEAN (Institutul de Istorie, Chișinău), Sigilii ale instituțiilor de partid din RASS Moldovenească (1926-1934);

6. Dr. Tudor-Radu TIRON (Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române), Academicianul Dan Berindei (1923-2021) – un genealogist în slujba heraldicii românești;

7. Angela FURTUNĂ (Aparatul Președintelui Republicii Moldova), Iurie Caminschi (1961-2020) – primul pictor-heraldist oficial al Republicii Moldova.

În continuare, scriitorul și traducătorul Emilian GALAICU-PĂUN a prezentat cele două cărți de istorie simbolică, apărute recent la editura „Cartier” din Chișinău:

- Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, ediția a II-a, revăzută, traducere din franceză de Em. Galaicu-Păun, Chișinău: Cartier, 2022, 429 p. (Cartier istoric);

- Michel Pastoureau, Regele ucis de-un porc. O moarte infamă la originea emblemelor Franței, traducere din franceză de Em. Galaicu-Păun, Chișinău: Cartier, 2022, 207 p. (Cartier istoric).

La sfârșitul lucrărilor, ghidați de doamna Ana Boldureanu, participanții prezenți în sala de conferințe au avut ocazia să viziteze Expoziția „Tricolorul – Simbol al Demnității”, organizată de muzeul-gazdă cu prilejul zilei comemorative de 27 aprilie.

Comunicările simpozionului vor fi publicate în anuarul „Heraldica Moldaviae”.