Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).
Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.
Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.
Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.
Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.
Casa memorială „Alexei Şciusev" reprezintă un obiect de patrimoniu situat în partea istorică a or. Chișinău. Aici s-a născut, la 8 octombrie 1873, și a copilărit viitorul arhitect, istoric și teoretician al artei, academicianul Alexei Şciusev.
Părinții arhitectului - Victor și Maria Şciusev - au construit imobilul în anii '50 ai sec. XIX, oferindu-le celor cinci copii un fericit cămin familial și o educație aleasă. Alexei Şciusev a locuit în această casă până în anul 1897. Imobilul a rămas în patrimoniul familiei până în anul 1928, fiind moștenit de la părinți de Serghei Şciusev, fratele mai mare al arhitectului.
La 18 septembrie 1947 în acest edificiu a fost inaugurat primul muzeu de arhitectură din republică, care ulterior este reorganizat în Casa-muzeu „Alexei Şciusev". Expoziția dedicată vieții, activității și operei ilustrului arhitect a fost vernisată la 15 octombrie 1973, fiind concentrată în două odăi ale imobilului.
Începând cu 1990 (prin ordinul Ministerului Culturii nr. 411 din 28 decembrie 1989), casa memorială devine filială a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.
Din noiembrie 2013 până în mai 2014, Casa memorială „Alexei Şciusev" a trecut prin lucrări de reabilitare generală, exterioară și interioară.
În anul 2014, expoziția permanentă a fost reorganizată conceptual și extinsă din punct de vedere cronologic și tematic. Expoziția memorială este structurată în patru compartimente: „Salonul familiei Şciusev", „Sufrageria" „Camera copiilor" și „Biroul arhitectului Alexei Şciusev". Ea păstrează ambianța de epocă, reconstituie atmosfera de familie în care a crescut și a creat arhitectul Alexei Şciusev, personalitate marcantă a culturii naționale și universale.
Program de vizitare
Marţi - Vineri, Duminică: 09.00-16.00
Luni și sâmbătă închis
De sărbătorile legale - 1, 7 și 8 ianuarie, 8 martie, prima și a doua zi de Paște, Paștele Blajinilor, 1 și 9 mai, 27 și 31 august, 25 decembrie - muzeul este închis pentru public.
Taxe de intrare
adulți - 50 lei pensionari, studenți - 20 lei elevi - 10 lei
Acces gratuit:
Copii preșcolari (până la vârsta de 7 ani), copii din instituții rezidențiale, copii cu dizabilități (până la vârsta de 18 ani) și însoțitorul acestora, militari în termen, delegații oficiale și delegații cu caracter cultural (în limita programului de funcționare a muzeului), angajați ai rețelei muzeale naționale, Ministerului Culturii și instituțiilor naționale din domeniul patrimoniului cultural, posesorii cardurilor ICOM și ICOMOS, veteranii de război (în temeiul Legii nr. 317/2024), pentru participanții la lichidarea urmărilor avariei de la C.A.E. Cernobîl.
Intrarea liberă pentru toți vizitatorii: în ultima zi de joi a lunii.
Taxe de ghidaj:
Pentru un grup de la 5 până la 30 de persoane:
adulți - 150 lei studenți, elevi, pensionari - 100 lei
Ghidaj gratuit:
Pentru copii din instituții rezidențiale și militari în termen.
Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
