#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Colocviul național „Muzeul secolului XXI: între tradiționalism și modernitate”

10 martie 2023

În ziua de 10 martie 2023, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a avut loc colocviul „Muzeul secolului XXI între tradiționalism și modernitate", o temă generoasă, vastă, complexă. În cadrul lucrărilor colocviului au fost prezenți directori de instituții muzeale naționale, muzeografi și cercetători din Republica Moldova și România. Au onorat colocviul cu prezența lor dr. profesor universitar Ioan Opriș din București, dr. Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Național al Țăranului Român din București, dr. Aurica Ichim, directorul Muzeului Municipiului Iași „Regina Maria". Participanții la manifestare au fost salutați de personalități științifice locale și din afara țării.

Colocviu a oferit un cadru prielnic pentru dezbateri privind managementul muzeal. Participanții la manifestare au abordat în exclusivitate probleme ale managementului care este unul din factorii ce determină prosperitatea unei instituții muzeale. A fost ales subiectul respectiv, pentru că practicile reușite de management au un impact pozitiv și asigură eficiența activității muzeului și că managementul modern este necesar să fie aplicat și în instituțiile din Republica Moldova. Au fost audiate câteva comunicări de larg interes, cu evidente trimiteri la actualitatea imediată, care au provocat discuții aprinse. Discuțiile s-au axat pe câteva probleme importante: necesitatea autonomiei muzeelor în stabilirea prețului la intrare în muzeu, astfel încât costurile să reflecte cheltuielile asociate organizării expozițiilor și a taxelor serviciilor oferite de muzeu; dezvoltarea capacităților antreprenoriale ale administrației muzeelor; elaborarea Strategiei de marketing a muzeelor; necesitatea dezvoltării unui Program educațional în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării. Participanții la manifestare au readus în discuție propunerea de politică publică privind modernizarea și eficientizarea activității muzeelor, aprobată în 2012 și anulată în 2013, considerând că dacă această propunere ar fi fost implementată, muzeele din Republica Moldova ar fi fost astăzi la un alt nivel de dezvoltare și mai aproape de muzeele moderne ale Europei. În cadrul discuțiilor a fost creionat portretul unui manager de succes. S-a stabilit că în muzeele contemporane este nevoie de un management modern pentru a aplica strategii de marketing, pentru a îmbunătăți performanțele muzeului iar aplicarea antreprenoriatului ca una din noile tendințe ale managementului muzeal ar putea diversifica sursele de finanțare, ar conduce la crearea de programe educaționale inovative, adaptate diferitor categorii de public.

Lucrările colocviului s-au încheiat cu prezentarea a două monografii: Elena Ploșnița, Muzeu. Muzeificarea patrimoniului cultural imobil, Chișinău, editura Bons Offices, 2021 și Elena Ploșnița, Muzeu. Tradiționalism și modernitate, Chișinău, editura Bons Offices, 2022.