#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința aniversară „Prima revistă bisericească în spațiul basarabean”

8 iunie 2017

Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în colaborare cu Institutul de Istorie al ASM, a organizat pe 8 iunie 2017 conferința științifică aniversară „Prima revistă bisericească în spațiul basarabean (La 150 de ani de la apariția revistei Kišinevskie Eparhial'nye Vedomosti)". În cuvântul de deschidere a Conferinței dr. hab. Elena Ploșnița, secretar științific a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a subliniat importanța marcării evenimentului consacrat aniversării celor 150 de ani de presă bisericească în spațiul basarabean. Întemeierea presei bisericești în eparhia Chișinăului și Hotinului, în 1867, poate fi atribuit unui eveniment cultural și spiritual, care a marcat viața religioasă a întregii eparhii. Lucrările manifestării științifice au fost găzduite de Sala de Conferințe a Muzeului Național de Istorie a Moldovei și au fost moderate de pr. dr. Eugen Onicov, profesor la Academia de Teologie Ortodoxă din Chișinău.

În cadrul conferinței au fost susținute rapoarte științifice și comunicări, care au cuprins o gamă foarte variată de probleme ale vieții bisericești reflectate în paginile revistei eparhiale: Dr. Nicolae Fustei, Ediția bilingvă a buletinului eparhiei Chișinăului și Hotinului (1867-1871), Institutul de Istorie, AŞM; Pr. dr. Eugen Onicov, Informații despre mănăstiri publicate în Buletinul Eparhiei Chișinăului, Academia de Teologie Ortodoxă din Chișinău; dr. Diana Ețco, Studiile și cercetările arhiepiscopului Dimitrie Sulima publicate în organul eparhial, Institutul de Istorie, AŞM; Ana Grițco, Activitatea orfelinatului Balș reflectată în revista Kișinevskie Eparhialinâe Vedomosti, Muzeul Național de Istorie a Moldovei; Vera Serjant, Întrebarea privind cântarea bisericească, oglindită pe paginile revistei KEV, Muzeul Național de Istorie a Moldovei; conf.dr. Maria Danilov, Materiale pentru istoria Eparhiei Basarabene publicate de A. Stadnițchi în paginile Buletinului eparhial al Chișinăului, Institutul de Istorie, AŞM.

Dr. Nicolae Fustei, a precizat că în urma decretului din 17 februarie 1867, emis de către Sfântul Sinod al Bisericii Ruse, a fost fondată revista eparhială Kišiniovskie Eparchial'nye Vedomosti (Buletinul eparhiei Chișinăului). Primul număr al revistei apare, începând cu 1 iulie 1867. Este cea dea a doua publicație oficială a provinciei (primul periodic basarabean - Bessarabskie Oblastnye Vedomosti, se edita din 1854). Ediția bilingvă a buletinului eparhiei Chișinăului și Hotinului s-a realizat „în rusește și în limba cea moldovenească" timp de patru ani (1867-1871), însă ediția bilingvismului a fost respectata doar în primii doi ani de apariție, versiunea română a buletinului fiind abandonată treptat. Programul revistei a fost întocmit de către profesorii Seminarului Teologic și era alcătuit din două părți: una oficială și alta neoficială. Cea oficială era strict rezervată pentru hotărârile administrației imperiale cu privire la viața bisericească: circulare ale conducerii eparhiale locale. Pe când cea neoficială cuprindea diverse statistici privitoare la istoricul eparhiei; texte-explicații la Sf. Scriptură și opera Sf. părinți ai Bisericii Ortodoxe; diverse „învățături" destinate pentru predici, materiale de etnografie, arheologie, literatură sau folclor. Publicațiile apărute în paginile revistei aveau caracter mai mult științific, chiar începând de la primele numere.

În finalul manifestării, conf. univ. dr. Silvia Grossu, Facultatea Jurnalism și Ştiințe ale Comunicării, USM, de la numele AO „Mitropolitul Gurie Grosu" a oferit o donație de carte Muzeul Național de Istorie a Moldovei - „Mitropolitul Gurie - operă zidită în destinul Basarabiei", ediție îngrijită și coordonată de Silvia Grosu și apărută în anul 2016 la editura Epigraf (320 P). Mitropolitul Gurie Grosu, fiind una dintre cele mai distinse personalități basarabene, care în anii 1902-1917, a publicat numeroase materiale cu caracter istoric, moral, religios și misionar în paginile buletinului eparhial.