#Exponatul Lunii

Descoperire întâmplătoare. Vasul de metal a fost, probabil, utilizat în calitate de urnă funerară. A fost găsit împreună cu un alt vas, de tip scoică, utilizat drept capac pentru urna funerară, într-o surpătură a drumului pe teritoriul rezervației naturale Iahorlâc, raionul Dubăsari. Satul Iahorlâc este situat la gura pârâului omonim, care este afluent de stânga al fluviului Nistru.

Aparține tipului Hemmoo (sau Eggers 63) și constituie o descoperire rară în siturile antice târzii din secolele II - III de după Hristos. Acest tip de vase este considerat de cercetători a fi de origine italică, galo-italică sau mediteraneană, utilizat frecvent în calitate de urnă funerară sau de inventar funerar de către bastarni. În momentul descoperirii era, conform recuperatorilor, plin cu „pământ și oase arse".

Recipientul a fost găsit împreună cu un vas din tablă de alamă, care avea pereții ondulați sau canelați. Are înălțimea de 14,9 cm (fără inelul suportului fundului). Diametrul corpului vasului este de 19,5 cm. Înălțimea totală a a vasului aste de 16,2 cm. Buza vasului este trasă în afară, având diametrul de 20,5 cm. Recipientul este confecționat din tablă subțire de alamă, de doar 0,1 cm grosime. Partea superioară a vasului este ornamentată modest. Pe mijlocul buzei, în exterior, are incizată o linie orizontală superficială. Tot pe exterior, trecerea de la buză la la corpul vasului este marcată de o canelură lată de 0,3 cm. De la nivelul acestei caneluri buza vasului este îngroșată până la 0,25 cm. Pe partea superioară a buzei vasului, pe două părți dispuse simetric, au fost decupate urechiușele de formă semicirculară, cu baza realizată în trepte. Urechiușele vasului au înălțimea de 2,2 cm și lățimea de 5,1 cm. Împreună cu „treptele" de la bază, urechiușele sunt late de 6,1 cm. Pe mijlocul urechiușei a fost realizat orificiul pentru toartă, de formă circulară alungită, cu dimensiunile de 1,2 x 1,5 cm.

Ornamentul din partea superioară a corpului vasului este reprezentat de două benzi, formate din câte două linii incizate, dispuse paralel, cu distanța între linii de 0,2 și 0,4 cm. Intervalul dintre cele două benzi este de 0,9 cm. Toarta vasului, în forma de semicerc, este mobilă, destul de groasă, rectangulară în secțiune (08 x 0,9 cm). Este realizată dintr-o bară alamă cu colțurile rotunjite. Are capetele subțiate până la 0,6 cm și lățite până la 0,9 cm, pe o lungime de 2,6 cm, care amintesc capete de pasăre. Pe partea mediană, pe trei părți ale barei din care a fost confecționată toarta, au fost realizate semne incizate, care amintesc cifrele romane IX și XI. Fundul vasului a fost confecționat dintr-o foaie de tablă aparte. Aceasta a fost lucrată prin presare la strung. Drept mărturie servește adâncitura de la tija de fixare a strungului, care s-a păstrat pe partea centrală a fundului vasului. În jurul acestei adâncituri a fost realizat un ornament format din două benzi de linii concentrice, cu diametrul de 1,8 cm și, respectiv, de 5,9 cm. Partea inferioară a vasului este supraînălțată și se sprijină pe un suport/fund inelar, format prin modelarea pereților vasului și îndoirea la strung a piesei care a format fundul propriu-zis. Acesta are diametrul de 8,7 cm.

Pentru spațiul nord-vest pontic și est-carpatic vom menționa câteva situri sau puncte disparate, în care au fost descoperite fragmente de vase de metal, utilizate în calitate de inventar funerar sau urne funerare. Este vorba de descoperirile din complexele funerare ale unor necropole plane, datate cu primele secole ale erei noastre, de la Hansca-Lutăria II și Dănceni-Ialoveni. Aici au fost identificate, prin săpătură, morminte nobiliare, fragmente de vase de bronz cu toarte de metal, asemănătoare vasului de la Iahorlîc.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința internațională „75 de ani de la al doilea val de deportări din Basarabia”

s. Mereni, r-nul Anenii Noi, 5 iulie 2024

În data de 5 iulie 2024, în s. Mereni, r-nul Anenii Noi, a avut loc conferința internațională „75 de ani de la al doilea val de deportări din Basarabia", eveniment organizat de Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul de Istorie și Etnografie din Mereni, Complexul muzeal în aer liber în memoria victimelor represiunilor politice, cu sprijinul Fundației Academia Civică, Fundației Hanns Seidel - Republica Moldova și a Primăriei Mereni.

Conferința a reunit circa 200 de participanți, printre care istorici, muzeografi, juriști, psihologi, reprezentanți ai administrației publice, societății civile și mass-media din Republica Moldova și România care, împreună cu locuitorii satului Mereni, au onorat memoria celor arestați și deportați în perioada regimului sovietic de ocupație.

Evenimentul a demarat cu o vizită la Complexul muzeal în aer liber în memoria victimelor represiunilor politice din satul Mereni, unde, în prezența supraviețuitorilor represiunilor și deportărilor staliniste din diverse localități ale Republicii Moldova, a avut loc parastasul de pomenire a celor pieriți din cauza atrocităţilor regimului totalitar-comunist.

Lucrările conferinței au fost inaugurate de către președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, dl Alexandru Postica, care a subliniat importanța acțiunilor comemorative pentru înțelegerea trecutului, precum și necesitatea unor politici comemorative elaborate, care să asigure „reabilitarea efectivă a victimelor represiunilor".

Cuvântul de salut din partea Muzeului Național de Istorie a Moldovei a fost adresat de către Directorul General, dl prof. univ., dr. hab. Eugen Sava, care a menționat efortul sistematic depus de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în vederea valorificării științifico-muzeale a istoriei și memoriei foștilor deportați și deținuți politici din perioada RSS Moldovenească, precum și deschiderea către cooperare la nivel național și internațional, pasibilă să contribuie la edificarea unei memorii europene în societatea din Republica Moldova.

Printre invitații de onoare la lucrările conferinței s-a numărat dna Ana Blandiana, Președintele Fundației Academiei Civice Române, care a reiterat necesitatea educării tinerei generații în spiritul libertății și al democrației.

În cadrul conferinței au fost prezentate comunicări din partea următorilor invitați: prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu, Președintele Asociației Istoricilor „Alexandru Moșanu"; acad. Valeriu Pasat, Institutul de Istorie al USM; dl Ion Manole, Director Executiv Promo-LEX; conf. univ., dr. Virgiliu Bîrlădeanu, șeful Secției Istorie Contemporană, Institutul de Istorie al USM; conf. univ., dr. hab. Zinaida Bolea, Departamentul de Psihologie și Științe ale Educației al USM; dna Niculina Moica, Președinta Asociației Foștilor Deținuți Politici din România; prof. univ., dr. hab. Gheorghe Postică, Muzeul Național de Istorie a Moldovei; dra Maria Seretean, Liceul Teoretic „Emil Nicula"; dl Ion Negrei, cercetător științific, Institutul de Istorie al USM; dr. hab. Cosmin Budeancă, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc - IICCMER, București; dr. Denisa Florentina Budeancă, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității - CNSAS, București; dr. Preot Maxim Melinti, Consilier Cultural al Mitropoliei Basarabiei; dr. Maria Gogu-Zinovii, Agenția Națională a Arhivelor. Vorbitorii s-au oprit asupra contextului istoric în care s-au desfășurat represiunile comuniste și deportările staliniste, în special în satul Mereni, elucidând aspecte importante privind cunoașterea istorică, impactul asupra societății de astăzi și asumarea răspunderii de a nu admite repetarea unor astfel de crime împotriva umanității în viitor.