#Exponatul Lunii

Descoperire întâmplătoare. Vasul de metal a fost, probabil, utilizat în calitate de urnă funerară. A fost găsit împreună cu un alt vas, de tip scoică, utilizat drept capac pentru urna funerară, într-o surpătură a drumului pe teritoriul rezervației naturale Iahorlâc, raionul Dubăsari. Satul Iahorlâc este situat la gura pârâului omonim, care este afluent de stânga al fluviului Nistru.

Aparține tipului Hemmoo (sau Eggers 63) și constituie o descoperire rară în siturile antice târzii din secolele II - III de după Hristos. Acest tip de vase este considerat de cercetători a fi de origine italică, galo-italică sau mediteraneană, utilizat frecvent în calitate de urnă funerară sau de inventar funerar de către bastarni. În momentul descoperirii era, conform recuperatorilor, plin cu „pământ și oase arse".

Recipientul a fost găsit împreună cu un vas din tablă de alamă, care avea pereții ondulați sau canelați. Are înălțimea de 14,9 cm (fără inelul suportului fundului). Diametrul corpului vasului este de 19,5 cm. Înălțimea totală a a vasului aste de 16,2 cm. Buza vasului este trasă în afară, având diametrul de 20,5 cm. Recipientul este confecționat din tablă subțire de alamă, de doar 0,1 cm grosime. Partea superioară a vasului este ornamentată modest. Pe mijlocul buzei, în exterior, are incizată o linie orizontală superficială. Tot pe exterior, trecerea de la buză la la corpul vasului este marcată de o canelură lată de 0,3 cm. De la nivelul acestei caneluri buza vasului este îngroșată până la 0,25 cm. Pe partea superioară a buzei vasului, pe două părți dispuse simetric, au fost decupate urechiușele de formă semicirculară, cu baza realizată în trepte. Urechiușele vasului au înălțimea de 2,2 cm și lățimea de 5,1 cm. Împreună cu „treptele" de la bază, urechiușele sunt late de 6,1 cm. Pe mijlocul urechiușei a fost realizat orificiul pentru toartă, de formă circulară alungită, cu dimensiunile de 1,2 x 1,5 cm.

Ornamentul din partea superioară a corpului vasului este reprezentat de două benzi, formate din câte două linii incizate, dispuse paralel, cu distanța între linii de 0,2 și 0,4 cm. Intervalul dintre cele două benzi este de 0,9 cm. Toarta vasului, în forma de semicerc, este mobilă, destul de groasă, rectangulară în secțiune (08 x 0,9 cm). Este realizată dintr-o bară alamă cu colțurile rotunjite. Are capetele subțiate până la 0,6 cm și lățite până la 0,9 cm, pe o lungime de 2,6 cm, care amintesc capete de pasăre. Pe partea mediană, pe trei părți ale barei din care a fost confecționată toarta, au fost realizate semne incizate, care amintesc cifrele romane IX și XI. Fundul vasului a fost confecționat dintr-o foaie de tablă aparte. Aceasta a fost lucrată prin presare la strung. Drept mărturie servește adâncitura de la tija de fixare a strungului, care s-a păstrat pe partea centrală a fundului vasului. În jurul acestei adâncituri a fost realizat un ornament format din două benzi de linii concentrice, cu diametrul de 1,8 cm și, respectiv, de 5,9 cm. Partea inferioară a vasului este supraînălțată și se sprijină pe un suport/fund inelar, format prin modelarea pereților vasului și îndoirea la strung a piesei care a format fundul propriu-zis. Acesta are diametrul de 8,7 cm.

Pentru spațiul nord-vest pontic și est-carpatic vom menționa câteva situri sau puncte disparate, în care au fost descoperite fragmente de vase de metal, utilizate în calitate de inventar funerar sau urne funerare. Este vorba de descoperirile din complexele funerare ale unor necropole plane, datate cu primele secole ale erei noastre, de la Hansca-Lutăria II și Dănceni-Ialoveni. Aici au fost identificate, prin săpătură, morminte nobiliare, fragmente de vase de bronz cu toarte de metal, asemănătoare vasului de la Iahorlîc.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința Științifică Națională „30 de ani de la Războiul pentru apărarea Independenței și Integrității teritoriale a Republicii Moldova (1992)”

Chișinău, 25-26 februarie 2022

În perioada 25-26 februarie 2022, în incinta celor două instituții Universitatea de Stat din Moldova (str. A. Mateevici,60, Blocul Central, Sala „Gheorghe Brătianu”, nr. 530) și Muzeul Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August 1989, 121A), s-a desfășurat Conferința Științifică Națională „30 de ani de la Războiul pentru apărarea Independenței și Integrității teritoriale a Republicii Moldova” (în format online), organizată de Universitatea de Stat din Moldova, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei și Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”.

La Muzeul Național de Istorie a Moldovei conferința a fost organizată în cadrul proiectului instituțional „Patrimoniul muzeal şi memoria istorică: cercetare, interpretare, prezentare” (20.80009.0807.43).

La Conferință au participat istorici, juriști, ofițeri superiori în rezervă, participanți la Războiul de pe Nistru, politologi și analiști, specialiști în alte domenii. În cadrul evenimentului au fost abordate subiecte ce țin de cauzele ce au condus la intervenția militară a Federației Ruse împotriva Republicii Moldova, au fost reafirmate argumentele incontestabile de implicare în război a cetățenilor Federației Ruse (cazaci, mercenari, elemente periculoase eliberate special din penitenciare, dar și militarii Armatei a 14-a, staționate ilegal pe teritoriul Suveran și Independent al Republicii Moldova). Războiul a dus la moartea și traumatizarea oamenilor civili și militari, a provocat distrugeri economice, lipsuri, suferințe și dureri.

Prima zi a Conferinței 25 februarie 2022, a fost deschisă la ora 9.00., cu un cuvânt de salut de către dr. hab., prof. univ. Anatol PETRENCU, Universitatea de Stat din Moldova, care a fost și moderator.

La cuvântul de salut s-au alăturat dr. hab. Eugen SAVA, directorul general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dr., conf. univ. Igor ȘAROV, rector, Universitatea de Stat din Moldova, dr. Viorel Cibotaru, ex-ministru al Apărării Republicii Moldova, director Institutul European de Studii Politice din Republica Moldova.

Moderatorii ședinței plenare au fost: dr. hab., prof. univ. Anatol PETRENCU și dr. Ion NEGREI, Institutul de Istorie, Ministerul Educației și Cercetării.

În cadrul ședinței plenare care s-a început la 9.30., au luat cuvântul dr., conf. univ. Anatol ȚARANU, ex-ambasador, cu comunicarea Oximoronul războiului de pe Nistru: propagandă versus realitate; Oazu NANTOI, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, cu comunicarea Transformarea fenomenului „conflict transnistrean” și perspectiva statalității Republicii Moldova; Anatolie NOSATÂI, ministrul Apărării al Republicii Moldova, dr. Vitalie CIOBANU, colonel, cu comunicarea Armata a 14-a rusă în Războiul de la Nistru.

La Conferința Științifică s-au reunit 37 de participanți din 2 țări:

7 participanți din România;
30 participanți din Republica Moldova .

În total – 18,92 % din România și 81,08% din Republica Moldova.

La Conferința Științifică au fost înregistrate pe ordinea de zi 37 de comunicări, inclusiv 5 comunicări la şedinţa plenară (toate 5 comunicări din Republica Moldova).

Conferința Științifică s-a desfășurat în două secții:

Secția I în intervalul orelor 13.00-17.00. la: Universitatea de Stat din Moldova (str. A. Mateevici, 60, Blocul Central, Sala „Gheorghe Brătianu”, nr. 530).

Moderatori: dr. Ion Valer XENOFONTOV, dr. Constantin CORNEANU

Au fost preconizate – 16 comunicări.

Participanți din Republica Moldova: 12.

Participanți din România: 4.

În total – 25 % din România și 75 % din Republica Moldova.

Secția II în intervalul orelor 13.00-17.00. la: Muzeul Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August 1989, 121A):

Moderatori: dr. Marius TĂRÂȚĂ, Anatolie POVESTCA

Au fost preconizate – 15 comunicări. Au fost prezentate – 10 comunicări (66,66%)

Participanți din Republica Moldova: 12.

Participanți din România: 3.

În total – 20 % din România și 80 % din Republica Moldova.

Ponderea instituțiilor participante din Republica Moldova:

* Muzeul Național de Istorie a Moldovei – 3 comunicări (membrii proiectului instituțional).

* Universitatea de Stat din Moldova – 6 comunicări.

* Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău – 1 comunicare.

* Centrul de Excelență în informatică și tehnologii informaționale – 1 comunicare.

* Institutul politici eficiente – 1 comunicare.

* Institutul de Istorie – 2 comunicări.

* Mitropolia Basarabiei – 1 comunicare.

* Școala Doctorală a Academiei Militare a Forțelor Armate – 1 comunicare.

* ex-deputat, ex-ambasador, ex-prim-ministru, ex-ministrul Apărării - 6 comunicări.

* veterani și militari – 6 comunicări.

* ziarist și scriitor – 2 comunicări.

În total – 30 comunicări din Republica Moldova.

Ponderea instituțiilor participante din România:

* Academia Oamenilor de Știință din România – 1 comunicare.

* Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1 comunicare.

* Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 1 comunicare.

* Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați – 1 comunicare.

* Asociația Casa Mării Negre, Constanța – 1 comunicare.

* Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, București

- 1 comunicare.

* Societatea de Științe Istorice, filiala Constanța – 1 comunicare.

În total – 7 comunicări din România.

Concluzii

Conferința Științifică Națională organizată de Universitatea de Stat din Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, a reunit 37 de cercetători din 2 țări – 18,92 % din România și 81,08% din Republica Moldova.

Din cele 15 comunicări, înscrise pe ordinea de zi, din cadrul Secției II, au fost prezentate – 10 comunicări (66,66%), 1 comunicare – (6,66%) din România și 9 comunicări (60%) din Republica Moldova.

Din cele 5 comunicări (33.33%) care nu au fost expuse în cadrul Secției II, 2 comunicări (13.33%) sunt din România și 3 comunicări (20%) sunt din Republica Moldova.

Comunicările participanților s-au remarcat prin diversitate tematică, noi abordări metodologice a problemei, studii interdisciplinare, materiale noi. O bună parte dintre comunicări au fost însoțite de prezentări grafice și fotografii. N-au existat probleme tehnice majore cauzate de semnalul rețelei internet, fapt care a permis derularea ședințele plenarei și pe sectoare, în graficul orarului stabilit.

Sâmbătă 26 februarie 2022, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August 1989, 121A), la ora 10.00, a fost deschisă pentru public Expoziția de fotografii „Memoria unui război nedeclarat”.

Responsabil: dr. Elena POSTICĂ, Muzeul Național de Istorie a Moldovei,

drd. Maria GOGU-ZINOVII, Universitatea de Stat din Moldova / Agenția Națională a Arhivelor.