#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința știinţifică națională „STALINIZARE ȘI DESTALINIZARE: fapte istorice, mituri, memorie istorică”

28-29 iunie 2023

Bălți-Chișinău

În data de 28-29 iunie 2023, au avut loc lucrările conferinței științifice naționale „Stalinizare și destalinizare: fapte istorice, mituri, memorie istorică", eveniment organizat de Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în cooperare cu Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române și Universitatea de Stat „Alecu Russo" din Bălți.

Prima zi a conferinței, în format mixt, a reunit cercetători din Chișinău, Bălți și București, care au prezentat comunicări științifice privind elucidarea fenomenului stalinismului și a procesului destalinizării din perspectiva faptelor istorice, miturilor și memoriei istorice.

A doua zi de desfășurare a evenimentului, în format online, a convocat reprezentanții comunității muzeografice din Republica Moldova, preocupați de valorificarea istoriei și memoriei deportărilor și represiunilor staliniste, care au prezentat comunicări despre proiectele, inițiativele și bunele practici desfășurate de instituțiile muzeale și comunitățile memoriei.

Reprezentanții tinerei generații din Chișinău și Bălți, alături de profesorii de istorie și bibliotecarii care au participat la lucrările secțiunilor științifice și științifico-practice, au avut ocazia să-și extindă orizonturile cunoașterii istorice și să participe la dezbateri pe marginea fenomenului stalinismului și consecințelor lui asupra societății contemporane.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Edificarea culturii europene a memoriei, dezvoltarea valorilor democratice și consolidarea solidarității europene prin cercetarea și diseminarea cunoștințelor istorice. Cooperare și promovarea bunelor practici între Lituania și Moldova", cu suportul Programului de Promovare a Democrației și Cooperare pentru Dezvoltare al Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Lituania.