#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința științifică „Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare”

25 august 2011

Conferința a pus în valoare conceptul științific al expoziției „Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare" (organizată la Chișinău în perioada 27 august - 10 septembrie), abordând principalele probleme istorice, artistice și de conservare a steagului. În cadrul conferinței au fost prezentate următoarele comunicări:

1) dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu (Muzeul Național de Istorie a României, București) - Zbuciumata istorie a „descoperirii" stindardului liturgic al lui Ştefan cel Mare de la mănăstirea Zografu (Muntele Athos);

2) dr. hab. Pavel Parasca (Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Chișinău) - Sfântul Gheorghe - ocrotitor al oastei Ţării Moldovei;

3) dr. Petre Guran (Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chișinău) - De la stindard la icoană: introducere în rugăciunea lui Ştefan cel Mare;

4) acad. Andrei Eșanu, Valentina Eșanu (Institutul de Istorie, Stat și Drept al A.Ş.M., Chișinău) - Spada lui Ştefan cel Mare - simbol al puterii domnești;

5) Cornel Constantin Ilie (Muzeul Național de Istorie a României, București) - 1917-1919: recuperarea și repatrierea stindardului liturgic al lui Ştefan cel Mare de la Muntele Athos;

6) dr. Silviu Tabac (Institutul Patrimoniului Cultural al A.Ş.M., Chișinău) - Problema interpretării steagului dăruit de Ştefan cel Mare Mănăstirii Zografu în istoriografia românească;

7) dr. Oana Ilie, Alexandra Mărășoiu (Muzeul Național de Istorie a României, București) - Anul 43 al domniei lui Ştefan cel Mare - anul în care a fost desăvârșit stindardul liturgic de la Zografu (12 aprilie 1499 - 11 aprilie 1500).

Organizatori: Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România, Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Istorie a României și Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu".