#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Deschiderea expoziției „Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)”

6 decembrie 2023

În data de 6 decembrie, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, a avut loc deschiderea expoziției „Centenarul Constituției României Întregite (1923 - 2023)". Această expoziție de documente și fotografii reprezintă o celebrare a primei legi fundamentale care a reglementat organizarea statală, precum și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Evenimentul a fost organizat de Curtea Constituțională a României și de Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Administrația Prezidențială a României - Muzeul Național Cotroceni, Banca Națională a României și Biblioteca Metropolitană București.

La vernisajul expoziției au participat reprezentanți importanți ai instituțiilor de stat, printre care se numără reprezentanți ai Președinției Republicii Moldova, ai Parlamentului și ai Guvernului, judecători ai Curții Constituționale a României și ai Curții Constituționale a Republicii Moldova, precum și membri ai Academiei de Științe a Moldovei și ai Universității de Stat din Moldova.

Printre piesele de rezistență ale expoziției se numără exemplarul original al Constituției din 1923, adoptată de Adunarea Deputaților și de Senat în ședințele din 26 și 27 martie 1923, precum și cel al Constituției Române din 1866. Aceste documente istorice semnificative sunt puse în valoare și contextualizate cu sprijinul partenerilor instituționali, contribuind la înțelegerea evoluției fundamentale a statului român în decursul secolului trecut.

Organizatorii doresc să mulțumească tuturor celor implicați în realizarea acestui eveniment deosebit, remarcând eforturile depuse pentru aducerea în prim-plan a importanței istorice a Constituției din 1923 în procesul de formare și consolidare a statului român modern. Această expoziție reprezintă nu doar o retrospectivă istorică, ci și o oportunitate de a celebra și onora moștenirea noastră comună.

Expoziția este deschisă publicului și îi așteaptă pe vizitatori să descopere și să înțeleagă mai profund momentele cheie din istoria constituțională a României Întregite.