#Exponatul Lunii

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).

Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.

Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.

Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.

Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Eveniment de omagiere a omului de cultură Ion Ungureanu

2 august 2017

La 2 august, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, s-a desfășurat o manifestare de omagiere a regretatului actor și regizor Ion Ungureanu, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, ministru al culturii în anii 1990-1994, Artist al Poporului, Laureat al Premiului Național. Evenimentul a fost organizat de Direcția Cultură a Primăriei mun. Chișinău, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în ziua în care renumitul om de cultură ar fi împlinit 82 de ani.

Programul manifestării a cuprins: lansarea CD-ului „Cine m-a strigat?" - poeme de Grigore Vieru în lectura lui Ion Ungureanu; recital muzical susținut de soprana Mariana Bulicanu (Opera Națională) și vioristul Ionel Manciu (Academia de Muzică Guildhall, Londra), acompaniați la pian Rodica Caraulan.

Emoțiile care au însoțit această manifestare de ținută au fost dintre cele mai intense, ceremonia bucurându-se de prezența unei numeroase asistențe: oameni de cultură, scriitori, actori, colegi și discipoli ai lui Ion Ungureanu.

Ion Ungureanu s-a născut pe 2 august 1935. În 1960 a absolvit Şcoala Teatrală „B. Şciukin" din Moscova. A fost unul dintre fondatorii Teatrului „Luceafărul" și director în perioada de aur a acestei instituții, care promova limba și cultura națională, actorii, dramaturgii, compozitorii și artiștii plastici din Moldova. Acuzat de „naționalism", este nevoit să părăsească Chișinăul și pleacă la Moscova. Revine la Chișinău în anii renașterii naționale, a fost deputat în primul Parlament și cel care a citit Declarația de Independență a Republicii Moldova, pe 27 august în 1991, în Piața Marii Adunări Naționale.

Ca ministru al Culturii, în perioada 1990-1994, Ion Ungureanu a contribuit la deșteptarea conștiinței naționale, a repus statuia domnitorului Ştefan cel Mare la locul inițial, a instalat monumentul Lupoaicei din fața Muzeului Național de Istorie, a redenumit Teatrul Național în „Mihai Eminescu", a contribuit la deschiderea Teatrului „Eugen Ionesco", a Teatrului poetic „A. Mateevici", a Liceului „Ciprian Porumbescu", la completarea Aleii Clasicilor etc.
Ion Ungureanu s-a stins din viață pe 28 ianuarie 2017.