#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Evenimente dedicate Zilei Internaționale a Monumentelor și Siturilor

18 aprilie 2018

Muzeul Național de Istorie a Moldovei a celebrat Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor prin două activități, organizate de secția Relații publice, Educație muzeală în colaborare cu muzeografii secției Restaurare.

Pornind de la genericul „Patrimoniul pentru generația noastră", ambele activități s-au axat pe transmiterea de informații și cunostințe publicului tânăr despre importanța patrimoniului cultural național și universal.

Prima etapă a manifestării muzeale „Refacem istoria din cioburi", organizată pentru un grup de elevi de la Colegiul Cooperatist din Moldova, a constat în vizitarea ghidată a expoziției „Istorie și civilizație". Cea de-a doua etapă a activității muzeale s-a desfășurat în laboratorul de restaurare a ceramicii, unde restauratorii Guzun Marina și Ferroni Daniela au susținut un workshop practic cu tema „Tehnici de conservare-restaurare a patrimoniului din ceramică".

În cadrul celei de-a doua manifestări, intitulată „Acordăm hârtiei a doua viață", studenții Universității Cooperatist-Comerciale din Moldova au avut parte de o întâlnire cu restauratorul Constantin Moga. Acesta a vorbit despre organizarea și funcționarea laboratorului de restaurare a cărților și documentelor istorice, diversele materiale și tehnici menite să salveze bogăția patrimoniului cultural scris, a răspuns la întrebările participanților.

Dincolo de scopul de a-i introduce pe elevi și studenți în lumea patrimoniului cultural mobil, prin prezentarea colecțiilor muzeale și a activității de conservare-restaurare, miza pe termen lung a acestor manifestări este de a construi o relaţie între patrimoniu şi comunitate, de a implica tinerii în ocrotirea valorilor culturale.