#Exponatul Lunii

Descoperire întâmplătoare. Vasul de metal a fost, probabil, utilizat în calitate de urnă funerară. A fost găsit împreună cu un alt vas, de tip scoică, utilizat drept capac pentru urna funerară, într-o surpătură a drumului pe teritoriul rezervației naturale Iahorlâc, raionul Dubăsari. Satul Iahorlâc este situat la gura pârâului omonim, care este afluent de stânga al fluviului Nistru.

Aparține tipului Hemmoo (sau Eggers 63) și constituie o descoperire rară în siturile antice târzii din secolele II - III de după Hristos. Acest tip de vase este considerat de cercetători a fi de origine italică, galo-italică sau mediteraneană, utilizat frecvent în calitate de urnă funerară sau de inventar funerar de către bastarni. În momentul descoperirii era, conform recuperatorilor, plin cu „pământ și oase arse".

Recipientul a fost găsit împreună cu un vas din tablă de alamă, care avea pereții ondulați sau canelați. Are înălțimea de 14,9 cm (fără inelul suportului fundului). Diametrul corpului vasului este de 19,5 cm. Înălțimea totală a a vasului aste de 16,2 cm. Buza vasului este trasă în afară, având diametrul de 20,5 cm. Recipientul este confecționat din tablă subțire de alamă, de doar 0,1 cm grosime. Partea superioară a vasului este ornamentată modest. Pe mijlocul buzei, în exterior, are incizată o linie orizontală superficială. Tot pe exterior, trecerea de la buză la la corpul vasului este marcată de o canelură lată de 0,3 cm. De la nivelul acestei caneluri buza vasului este îngroșată până la 0,25 cm. Pe partea superioară a buzei vasului, pe două părți dispuse simetric, au fost decupate urechiușele de formă semicirculară, cu baza realizată în trepte. Urechiușele vasului au înălțimea de 2,2 cm și lățimea de 5,1 cm. Împreună cu „treptele" de la bază, urechiușele sunt late de 6,1 cm. Pe mijlocul urechiușei a fost realizat orificiul pentru toartă, de formă circulară alungită, cu dimensiunile de 1,2 x 1,5 cm.

Ornamentul din partea superioară a corpului vasului este reprezentat de două benzi, formate din câte două linii incizate, dispuse paralel, cu distanța între linii de 0,2 și 0,4 cm. Intervalul dintre cele două benzi este de 0,9 cm. Toarta vasului, în forma de semicerc, este mobilă, destul de groasă, rectangulară în secțiune (08 x 0,9 cm). Este realizată dintr-o bară alamă cu colțurile rotunjite. Are capetele subțiate până la 0,6 cm și lățite până la 0,9 cm, pe o lungime de 2,6 cm, care amintesc capete de pasăre. Pe partea mediană, pe trei părți ale barei din care a fost confecționată toarta, au fost realizate semne incizate, care amintesc cifrele romane IX și XI. Fundul vasului a fost confecționat dintr-o foaie de tablă aparte. Aceasta a fost lucrată prin presare la strung. Drept mărturie servește adâncitura de la tija de fixare a strungului, care s-a păstrat pe partea centrală a fundului vasului. În jurul acestei adâncituri a fost realizat un ornament format din două benzi de linii concentrice, cu diametrul de 1,8 cm și, respectiv, de 5,9 cm. Partea inferioară a vasului este supraînălțată și se sprijină pe un suport/fund inelar, format prin modelarea pereților vasului și îndoirea la strung a piesei care a format fundul propriu-zis. Acesta are diametrul de 8,7 cm.

Pentru spațiul nord-vest pontic și est-carpatic vom menționa câteva situri sau puncte disparate, în care au fost descoperite fragmente de vase de metal, utilizate în calitate de inventar funerar sau urne funerare. Este vorba de descoperirile din complexele funerare ale unor necropole plane, datate cu primele secole ale erei noastre, de la Hansca-Lutăria II și Dănceni-Ialoveni. Aici au fost identificate, prin săpătură, morminte nobiliare, fragmente de vase de bronz cu toarte de metal, asemănătoare vasului de la Iahorlîc.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Expoziție itinerantă „Caravana amintirilor din Gulag”, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei

19 iulie 2024

În data de 19 iulie, în curtea Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc vernisajul expoziției itinerante „Caravana amintirilor din Gulag", care a trecut prin mai multe localități din România și Republica Moldova pentru a vorbi publicului larg despre istoria și memoria victimelor regimului totalitar-comunist din stânga Prutului. Expoziția a fost organizată de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în parteneriat cu Asociația pentru Cultură și Arte Arbor, avându-și sorgintea din expoziția „Rememorarea copilăriei: mărturiile deportaților basarabeni", deschisă în cadrul acestei cooperări în 2022, la Arbor.art.room din București.

Expoziția este bazată pe componenta de cercetare și este realizată din perspectivă curatorială și interdisciplinară, prin construirea unei instalații din mărturii ale deportaților, cu fotografii, grafică, lucrări de artă, materiale audio și video. Astfel, pentru o mai bună înțelegere a redislocării deportaților în „așezările speciale" și a dramelor trăite pe pământ străin, „Caravana amintirilor din Gulag" a prezentat mărturii de istorie orală și vestigii fotografice din patrimoniul tematic al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, iar printre exponatele deosebite s-a numărat harta Gulagul basarabenilor (2022) de Ramona Iacob, animația Mîța fără nume (2022) de Ghenadie Popescu, lucrările de artă Familia Pascal și Șalul mamei (2024) de Vasile Rață.

„Caravana amintirilor din Gulag" a călătorit în perioada 9-19 iulie 2024, pornind de la București spre Chișinău și făcând câte un popas expozițional de seară, între orele 17.00 - 21.00, la Focșani, Iași, Nisporeni, Plop (r-nul Dondușeni), Drochia, Hâncești, Căușeni, Cahul și Avdarma (UTA Găgăuzia).

Șefa filialei Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, conf. univ. dr. Ludmila Cojocaru, a menționat că „astfel de expoziții itinerante apropie memoria de pe ambele maluri ale Prutului și contribuie, prin acțiuni concrete, la edificarea unei culturi comemorative europene în Republica Moldova".

Managerul proiectului „Caravana Amintirilor din Gulagˮ, dna Victoria Nagy Vajda, a spus că proiectul a fost inițiat în 2022, declanșatorul acestuia fiind războiul de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei. „Mi-am dorit să creez un itinerar al mai multor mărturii ale diferitor persoane din momentul ridicării, momentul mersului cu trenul, impresiile pe care le aveau, situația în care se aflau în acel moment, momentul când au ajuns, muncile pe care le făceau membrii familiei, îndeosebi părinții sau frații, surorile mai mari, relațiile pe care le aveau cu școala și, în final, avem o mărturie cu moartea lui Stalin și ce a însemnat acest eveniment pentru eiˮ.

În contextul unui război de durată la granițele Republicii Moldova și României, cel al Federației Ruse împotriva Ucrainei, realizarea expoziției itinerante „Caravana amintirilor din Gulag" este necesară atât pentru cunoașterea istoriei ocupației sovietice, cât și pentru a întreține vie memoria atrocităților petrecute atunci, pentru a nu uita despre pericolul totalitarismelor, din toate timpurile.