EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).

Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.

Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.

Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.

Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.

Tur Virtual


Arhiva Evenimentelor

Forumul Cultural dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului

26 septembrie 2024

La data de 26 septembrie 2024, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie, începând cu ora 10:00 s-a desfășurat Forumul Cultural dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului. Evenimentul a fost deschis de către Ministrul Culturii, Sergiu Prodan și Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Tema forumului „Rute, rețele și conexiuni" a fost aleasă de Consiliul Europei. Forumul fost dedicat protejării patrimoniului cultural și a reunit experți și lideri din diverse domenii. Evenimentul a fost structurat în 2 panele. Primul panel a abordat subiectul: Politici și inițiative naționale pentru îmbunătățirea protecției patrimoniului cultural - Rolul instituțiilor și activitățile desfășurate în acest domeniu.

În cadrul panelului, Daniela Hadîrcă, directoarea adjunctă a Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi", a prezentat riscurile și efectele negative cu care se confruntă rezervația, precum și transformările semnificative din perioada 2021-2024. Silvia Zagoreanu, directoarea generală a Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, a adus modalități alternative de a conecta comunitățile locale cu patrimoniul cultural imaterial, evidențiind importanța implicării active a acestora în conservarea tradițiilor pentru sustenabilitate. Discuțiile au continuat cu analiza stării actuale și a perspectivelor de reabilitare a orașelor istorice din Republica Moldova, oferită de către Ghenadie Pârcălab, directorul general interimar al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor și Inga Frunze, directoarea adjunctă. Oratorii au subliniat și importanța utilizării materialelor durabile și ecologice, precum și necesitatea de a ne concentra asupra reabilitării clădirilor abandonate.


O altă temă importantă a fost abordată în cadrul sesiunii de către Lucia Postică, directoarea adjunctă a Muzeului Național de Artă al Moldovei „Rolul atelierelor de educație muzeală în promovarea patrimoniului cultural", în care a accentuat importanța acestora pentru implicarea activă a publicului de toate vârstele în explorarea artei într-un mod creativ. Vlad Vornic, directorul Agenției Naționale Arheologice, a propus strategii eficiente pentru conservarea patrimoniului arheologic, iar Ion Ursu, directorul interimar al Institutului Patrimoniului Cultural, a încheiat panelul subliniind importanța cercetării științifice în promovarea și valorificarea patrimoniului cultural.

Al doilea panel intitulat „Soluții pentru protejarea și valorificarea bunurilor de patrimoniu cultural, a inclus prezentarea de către Eugen Secrieru, directorul adjunct al Oficiului Național de dezvoltare Regională și Locală, a mai multor programe guvernamentale menite să sprijine financiar proiectele de conservare și promovare a patrimoniului cultural. Ulterior, discuțiile s-au concentrat pe importanța adoptării unor strategii eficiente pentru gestionarea patrimoniului construit în orașele istorice, având ca scop prevenirea degradării acestuia, o temă subliniată de Andrei Vatamaniuc, arhitect al Centrul de Urbanism. Anetta Dabija, președinta Asociației „Salvați Chișinăul", a discutat despre posibilitățile de accesare a fondurilor europene pentru patrimoniul cultural. În același context, arhitectul Mihai Andrieș a prezentat proiectul de restaurare a monumentului istoric „Biserica Sfânta Trime" de la Mănăstirea Rudi, r-nul Soroca, evidențiind importanța conservării acestui obiectiv pentru patrimoniul național.

În cadrul forumului au fost prezentate de către arhitectul Dumitru Rusu, studii de caz relevante și importanța creării unor baze de date care să faciliteze catalogarea și protejarea bunurilor de patrimoniu cultural. Aliona Ostapov, șefa interimară a Direcției Patrimoniu Cultural, a prezentat dominantele arhitecturale ale orașului Chișinău de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, evidențiind clădirile edificate în primii ani după cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, designerul Igor Udușlivîi a discutat despre crearea unor străzi elegante și confortabile, subliniind emergența unor noi atracții care contribuie la revitalizarea orașului. Discuțiile au deschis noi perspective pentru inițiativele viitoare de conservare a patrimoniului cultural.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr)...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC