#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Forumul Cultural dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului

26 septembrie 2024

La data de 26 septembrie 2024, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie, începând cu ora 10:00 s-a desfășurat Forumul Cultural dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului. Evenimentul a fost deschis de către Ministrul Culturii, Sergiu Prodan și Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Tema forumului „Rute, rețele și conexiuni" a fost aleasă de Consiliul Europei. Forumul fost dedicat protejării patrimoniului cultural și a reunit experți și lideri din diverse domenii. Evenimentul a fost structurat în 2 panele. Primul panel a abordat subiectul: Politici și inițiative naționale pentru îmbunătățirea protecției patrimoniului cultural - Rolul instituțiilor și activitățile desfășurate în acest domeniu.

În cadrul panelului, Daniela Hadîrcă, directoarea adjunctă a Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi", a prezentat riscurile și efectele negative cu care se confruntă rezervația, precum și transformările semnificative din perioada 2021-2024. Silvia Zagoreanu, directoarea generală a Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, a adus modalități alternative de a conecta comunitățile locale cu patrimoniul cultural imaterial, evidențiind importanța implicării active a acestora în conservarea tradițiilor pentru sustenabilitate. Discuțiile au continuat cu analiza stării actuale și a perspectivelor de reabilitare a orașelor istorice din Republica Moldova, oferită de către Ghenadie Pârcălab, directorul general interimar al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor și Inga Frunze, directoarea adjunctă. Oratorii au subliniat și importanța utilizării materialelor durabile și ecologice, precum și necesitatea de a ne concentra asupra reabilitării clădirilor abandonate.

O altă temă importantă a fost abordată în cadrul sesiunii de către Lucia Postică, directoarea adjunctă a Muzeului Național de Artă al Moldovei „Rolul atelierelor de educație muzeală în promovarea patrimoniului cultural", în care a accentuat importanța acestora pentru implicarea activă a publicului de toate vârstele în explorarea artei într-un mod creativ. Vlad Vornic, directorul Agenției Naționale Arheologice, a propus strategii eficiente pentru conservarea patrimoniului arheologic, iar Ion Ursu, directorul interimar al Institutului Patrimoniului Cultural, a încheiat panelul subliniind importanța cercetării științifice în promovarea și valorificarea patrimoniului cultural.

Al doilea panel intitulat „Soluții pentru protejarea și valorificarea bunurilor de patrimoniu cultural, a inclus prezentarea de către Eugen Secrieru, directorul adjunct al Oficiului Național de dezvoltare Regională și Locală, a mai multor programe guvernamentale menite să sprijine financiar proiectele de conservare și promovare a patrimoniului cultural. Ulterior, discuțiile s-au concentrat pe importanța adoptării unor strategii eficiente pentru gestionarea patrimoniului construit în orașele istorice, având ca scop prevenirea degradării acestuia, o temă subliniată de Andrei Vatamaniuc, arhitect al Centrul de Urbanism. Anetta Dabija, președinta Asociației „Salvați Chișinăul", a discutat despre posibilitățile de accesare a fondurilor europene pentru patrimoniul cultural. În același context, arhitectul Mihai Andrieș a prezentat proiectul de restaurare a monumentului istoric „Biserica Sfânta Trime" de la Mănăstirea Rudi, r-nul Soroca, evidențiind importanța conservării acestui obiectiv pentru patrimoniul național.

În cadrul forumului au fost prezentate de către arhitectul Dumitru Rusu, studii de caz relevante și importanța creării unor baze de date care să faciliteze catalogarea și protejarea bunurilor de patrimoniu cultural. Aliona Ostapov, șefa interimară a Direcției Patrimoniu Cultural, a prezentat dominantele arhitecturale ale orașului Chișinău de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, evidențiind clădirile edificate în primii ani după cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, designerul Igor Udușlivîi a discutat despre crearea unor străzi elegante și confortabile, subliniind emergența unor noi atracții care contribuie la revitalizarea orașului. Discuțiile au deschis noi perspective pentru inițiativele viitoare de conservare a patrimoniului cultural.