#Exponatul Lunii

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).

Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.

Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.

Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.

Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Gala Premiilor în contextul Zilei Internaționale a Muzeelor 2024

17 mai 2024

În data de 17 mai, în cadrul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, a avut loc Gala premiilor, în contextul Zilei Internaționale a Muzeelor 2024, dedicată muzeografilor, managerilor de muzee și programelor inovative care contribuie la promovarea experiențelor culturale și educative.

Prezent la eveniment Sergiu Prodan, ministru al Culturii a subliniat: „Ziua Internațională a Muzeelor ne oferă prilejul de a celebra diversitatea și complexitatea experienței umane, reflectată în patrimoniul vast, adăpostit și păstrat cu grijă de muzeele lumii. Este ziua când recunoaștem că modul în care tradiția și inovația se împletesc armonios în spațiile expoziționale. În secoul XXI, muzeul nu e doar un depozit al trecutului, ci și un laborator pentru viitor, unde ideile vechi inspiră noi descoperiri, iar tehnologia aduce la viață poveștile străvechi. De la lansarea Programului Muzeele Viitorului din 2022, în muzeele din țara noastră au fost realizate deja 10 proiecte inovatoare".

În cadrul evenimentului colegilor noștri le-au fost înmânate diplome, din partea Ministerului Culturii: Directorului adjunct pentru MNIM Livia Ermurachi și Directorul filialei MNIM Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice Ludmila D. Cojocaru, iar din partea proiectului Muzeele Viitorului: Directorilor adjuncți MNIM Livia Ermurachi și Alexandru Argint.

Evenimentul „Ziua Internațională a Muzeelor 2024" și „Gala Premiilor" a constituit un prilej de apreciere și încurajare a realizărilor remarcabile ale muzeografilor, managerilor de muzee și programelor inovative.