#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Inaugurarea expoziției „Arhitectura Independenței în Europa Centrală”

1 februarie 2023

În data de 1 februarie 2023, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc inaugurarea expoziției „Arhitectura Independenței în Europa Centrală".

Evenimentul a fost deschis de către Eugen Sava, Directorul General al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, care a afirmat că această expoziție este o continuare a colaborării între MNIM, Institutul Polonez de la București și Ambasada Republicii Polone la Chișinău. Dlui a evidențiat importanța acestei relații benefice, care are drept rezultat, numeroase proiecte și expoziții realizate pe parcursul ultimilor ani.

Cu mesaje de salut și luări de cuvânt au venit Svetlana Pociumban, șefa Direcției patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii și Natalia Mosor, directoarea Institutului Polonez de la București, care au reiterat asupra importanței colaborării moldo-polone și grație căreia putem astăzi admira această expoziție.

E.S. Tomasz Michał Kobzdej, Ambasadorul Republicii Polone la Chișinău, a relatat despre conceptul și conținutul expoziției. Dl Ambasador a evidențiat principalele procese prin care au trecut orașele din Europa Centrală în perioada de după Primul Război Mondial și cum acestea au infuențat arhitectura acelei perioade, arhitectură care îmbină în ea diverse aspecte, printre care se regăsește deja și cel politic, social și cultural.

Laitmotivul expoziției este de a prezenta perioada foarte dinamică, de după 1918, din perspectiva întregului spectru de schimbări care au influențat spațiul, urbanismul și arhitectura noilor țări apărute pe harta Europei Centrale. În cazul de față, arhitectura independenței este înțeleasă mai pe larg decât niște simple clădiri individuale. Este simbolul materialității sale în peisajul regiunilor și orașelor, al căutării unor noi modele de iconografie națională, al dorinței de a crea oportunități de dezvoltare socială, dar și al apariției ideii de om nou.

De asemenea, sfârșitul Primului Război Mondial a marcat și momentul nașterii ideii de om nou. Omul viitorului trebuia să fie sănătos și atletic, iar corpul lui trebuia să semene cu o mașinărie. Sănătatea și igiena, sportul și recreerea activă erau considerate factori ai schimbărilor sociale și morale, precum și elemente importante în consolidarea noilor societăți. Stațiunile balneare s-au dezvoltat, la fel și infrastructura sportivă. Sălile de sport, pistele de curse, piscinele, stadioanele care puteau găzdui mii de spectatori au devenit simboluri vizibile ale modernizării și un instrument extraordinar de propagandă pentru statele nou create.

Curatori expoziției sunt Łukasz Galusek, dr. Żanna Komar, Helena Postawka-Lech, dr. Michał Wiśniewski, Natalia Żak.

Expoziția „Arhitectura Independenței în Europa Centrală" este cofinanțată din fondurile ministrului polonez al culturii și patrimoniului național, ca parte a Programului multianual NIEPODLEGŁA pentru anii 2017-2022 și poate fi văzută la Muzeul Național de Istorie a Moldovei în perioada 1-28 februarie.