#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Inaugurarea expoziției „Basarabenii în Gulag” în PMAN

6 iulie 2023

În data de 6 iulie, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția „Basarabenii în Gulag", unde sunt expuse mărturii cutremurătoare ale victimelor deportărilor staliniste din Basarabia. Două vagoane de tren, identice cu cele folosite pentru deportări, au fost aduse în PMAN, oferind publicului ocazia de a se apropia de această parte tragică a istoriei noastre.

Expoziția organizată de Guvernul Republicii Moldova, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Agenția Națională a Arhivelor și Biblioteca Națională a Republicii Moldova, prezintă imagini autentice și vechi care ilustrează destinul nefericit al oamenilor deportați. Unul dintre vagoane găzduiește o expoziție tematică cu piese de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei printre care și o serie de piese care au făcut parte din expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni" inaugurată la Asociația pentru cultură și arte Arbor în 2022, curatoare Victoria Nagy Vajda. În celălalt vagon va fi proiectat filmul documentar „Siberia din Oase", care va fi difuzat în fiecare zi la orele 18:00 și 20:00.

La ceremonia de inaugurare a expoziției, Sergiu Prodan, ministrul culturii, a subliniat importanța aducerii acestor vagoane nu doar în fața Guvernului, ci și în fiecare localitate din Moldova. El a evidențiat faptul că aceste imagini dramatice reprezintă viețile reale ale oamenilor și familiilor care au fost deportate cu brutalitate. Ministru a exprimat dorința ca, în decursul unui an, Ministerul Culturii, cu sprijinul Parlamentului și al Guvernului, să ajute Muzeul Național de Istorie a Moldovei în eforturile de a furniza sprijin fiecărui muzeu din țară și, acolo unde acesta nu există, să se înființeze cel puțin o cameră a memoriei, pentru ca fiecare localitate din Republica Moldova să aibă acces la această pagină importantă a istoriei noastre.

Data de 6 iulie marchează Ziua Comemorării Victimelor Stalinismului, coincizând cu momentul în care s-a produs cel mai mare val al deportărilor staliniste. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic a deportat zeci de mii de țărani basarabeni în Siberia, în lagăre de muncă forțată, confiscându-le averile. În perioada 1941-1951, au avut loc trei valuri de deportări, iar estimările istoricilor indică faptul că numărul total al basarabenilor deportați s-ar situa între 80 și 120 de mii. Prin această expoziție, ne propunem să aducem în atenția publicului aceste evenimente tragice din trecutul nostru și să omagiem memoria victimelor acestor atrocități inumane.

Expoziția "Basarabenii în Gulag" este deschisă pentru vizitatori în perioada 6-30 iulie, până la ora 21:00.