#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Inaugurarea expoziției „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug” (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare”

2 august 2023

Drama femeilor rome în Holocaust în 1942-1944 este prezentată într-o expoziție unică, în perioada 2-23 august, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în premieră pentru Republica Moldova. Expoziția prezintă mărturii foto-documentare ale dramei femeilor rome deportate, exterminate în perioada celui de-al Doilea Război Mondial în lagărele de concentrare situate pe teritoriul dintre râurile Nistru și Bug. În același timp, expoziția aduce un omagiu tuturor victimelor de etnie romă, subliniind pericolele conexe războiului și necesitatea de combatere a tuturor formelor de discriminare și manifestare de ură.

Angajamentul Republicii Moldova de a promova memoria Holocaustului, culturii toleranței pentru combaterea rasismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță a fost reconfirmat de Secretarul General al Ministerului Culturii Ana Varzari.

Despre efortul de contracarare a oricăror forme de discriminare, inclusiv în raport cu refugiații și refugiatele din Ucraina care fug de războiul deliberat provocat de Rusia, a vorbit Laura Hruby, șefă Adjunctă a Ambasadei Statelor Unite la Chișinău. Ea a subliniat nevoia de evitare a încercărilor de justificare a Holocaustului.

În perioada 1942 - 1944, aproximativ 25.000 de romi din România, inclusiv 2123 romi sedentari din Basarabia, au fost deportați și exterminați în lagărele de concentrare situate în teritoriu dintre Nistru și Bug.

Pentru prima dată în Moldova, Holocaustul romilor este comemorat din perspectiva femeilor, a menționat Reprezentanta de țară UN Women Moldova Dominika Stojanoska. Ea a reiterat nevoia de suport continuu pentru femeile rome care sunt în continuare supuse discriminării pe criterii de gen și etnie.

În anul 2015, Parlamentul European a proclamat printr-o Rezoluție specială data de 2 august drept Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor. La 22 iulie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a votat „Declarația privind acceptarea Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, prezidată de Elie Wiesel", iar ulterior Guvernul a aprobat un Plan de acțiuni prin care Republica Moldova s-a angajat plenar în eforturile comunității internaționale privind studierea Holocaustului și comemorarea victimelor acestuia: evreilor și romilor.

Există o singură cale să ne eliberăm de ura interetnică - respectul reciproc, a menționat directorul Agenției Relații Interetnice, Dmitri Moruz, care a exprimat speranța că anul viitor Ziua Holocaustului Romilor va fi comemorată la un monument care ar urma să fie edificat în memoria romilor.

Cercetătorul Ion Duminică, a menționat că expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul Femeilor rome „la Bug" (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare" - reunește imagini fotografice, însoțite de memorii şi documente de arhivă ce reflectă perioada deportărilor și tratamentului inuman în raport cu femeile rome în perioada 1941-1944. Potrivit lui, este mai actual decât oricând să învățăm nu doar partea glorioasă a războiului, ci despre tragedia pe care orice război o aduce oamenilor. „Pentru ca Holocaustul să nu se repete niciodată, trebuie să știm ce a fost", a menționat Dr. Ion Duminică.

Expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul Femeilor rome „la Bug" (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare", este organizată de UN Women în colaborare cu Coaliția „Vocea Romilor", Platforma Femeilor Rome „ROMNI", Muzeul Național de Istorie a Moldovei, cu sprijinul financiar al Guvernului Statelor Unite.

Expoziția va fi amplasată pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei și va fi deschisă pentru publicul larg până în data de 23 august 2023. Expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug" (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare" este organizată de UN Women, în colaborare cu Coaliția „Vocea Romilor", Muzeul Național de Istorie a Moldovei și sprijinul financiar al Guvernului Statelor Unite.