#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansare de carte în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului

24 Septembrie 2014

În cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei au fost lansate două publicații noi: revista Arheologia Preventivă în Republica Moldova, vol. I, nr. 1-2, editată de Agenția Națională Arheologică, și monografia Moneda otomană în Moldova în perioada 1512-1603, semnată de cercetătoarea muzeului dr. Ana Boldureanu.

Evenimentul, moderat de directorul general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei dr. hab. Eugen Sava, s-a bucurat de prezența a peste 100 de participanți: cercetători, muzeografi, cadre didactice, studenți.

Au luat cuvântul: Monica Babuc, Ministra Culturii; dr. Vlad Vornic, directorul general al Agenției Naționale Arheologice, editorul revistei lansate; profesorul universitar dr. hab. Ion Niculiță; dr. hab. Oleg Levițchi, directorul Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM; dr. Nicolae Telinov, șeful sectorului Istorie medievală al Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM; dr. Ion Tentiuc, șeful sectorului Arheologie și Istorie veche al MNIM; heraldistul de stat dr. Silviu Tabac; dr. Ana Boldureanu, autoarea monografiei, șefa sectorului Istorie medievală și Numismatică al MNIM.

Revista Arheologia Preventivă în Republica Moldova, vol. I, nr. 1-2. Chișinău, 2014, 184 p.

Editată de Agenția Națională Arheologică, revista este o publicație periodică în domeniul cercetării, valorificării și promovării patrimoniului arheologic național, care se adresează deopotrivă specialiștilor, celor pasionați de arheologie și istorie, dar și publicului larg, în general.

Primul volum al revistei prezintă rezultatele preliminare ale investigațiilor arheologice de salvare și preventive efectuate în anii 2012-2013 de către Agenția Națională Arheologică, în colaborare cu diferite instituții de profil: Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă" și Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi".

Revista valorifică rezultatele investigațiilor realizate la siturile arheologice din zona traseului în curs de reabilitare Sărăteni-Soroca (stațiunea eneolitică Rogojeni, tumulii din epoca bronzului de la Rogojeni și Brânzenii Noi, r-nele Şoldănești și Telenești); la cetatea getică de la Butuceni (r-nul Orhei); la siturile arheologice din antichitatea târzie de la Zamciogi (r-nul Strășeni), Sagaidacul Nou și Lipoveni (r-nul Cimișlia); la situl de epocă eneolitică și romană târzie de la Alexandru cel Bun (r-nul Soroca); în vatra comunei Vorniceni (r-nul Strășeni); la situl medieval Ţipova-Defileul Ivănesei (r-nul Rezina); în vatra veche a comunei Lăpușna (r-nul Hâncești); la mănăstirea Răciula (r-nul Călărași); la complexele istorico-arhitecturale Conacul Manuc Bey (or. Hâncești) și Conacul cu parc dendrologic al lui A. I. Pommer de la Ţaul (r-nul Dondușeni); în centrul istoric al Chișinăului.

Descoperirile prilejuite de investigațiile din anii 2012-2013 aduc noi și importante contribuții la cunoașterea trecutului mai mult sau mai puțin îndepărtat la țării noastre.

A. Boldureanu, Moneda otomană în Moldova în perioada 1512-1603, Biblioteca „Tyragetia" XXIV, Chișinău, 2013. (faceți click pe titlu pentru informații suplimentare privind acest volum).