#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansarea cărții „Dreptul la proprietate și la moștenire al femeilor din Moldova și țările vecine (secolele XIV-XVII). Studii și documente” de Lilia Zabolotnaia

23 februarie 2016

Pe 23 februarie 2016, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a avut loc lansarea volumului: Lilia Zabolotnaia „Dreptul la proprietate și la moștenire al femeilor din Moldova și țările vecine (secolele XIV-XVII). Studii și documente". Seria Istoria la feminin, Editura: Lexon-Prim, Chișinău, 2015, -351 p.

Cartea oferă noi perspective și sugestii prețioase de cercetare în domeniul istoriei feminine - o nouă disciplină a antropologiei istorice, distanțată de studierea domeniilor politic și economic. Această tematică, practic, mult timp nu s-a aflat în vizorul studiilor fundamentale academice. Studiul reprezintă o analiză a statutului social-juridic al femeii în societatea medievală din Moldova, comparativ cu cea din Ţara Românească și Transilvania în segmentul cronologic indicat, precum și cu cea din Polonia, Lituania, Ungaria, Bulgaria, Serbia și Rusia.

Pentru prima oară au fost abordate, în termeni comparativi, următoarele problematici: statutul juridic, social și economic al femeii în familie și societate: drepturi egale cu bărbații la proprietate și moștenirea bunurilor (mobile și imobile), dreptul patrimonial al femeii la divorț, dreptul succesoral și ereditar al copiilor nelegitimi (la putere și proprietate) etc.

Originalitatea lucrării rezidă în introducerea unei noi definiții a statului social-juridic al femeilor din Moldova, efectuată prin compararea metodică a caracteristicilor specifice doar Moldovei cu cele din alte țări. Această reliefare statutară a condus la particularizarea Moldovei în domeniul de studiu prezentat, relevând esențe neatestate. O concluzie valoroasă a studiului este că situația juridică patrimonială a femeilor din Ţara Moldovei în contextul european este unică - moldovencele dispuneau de numeroase libertăți juridice și privilegii, garantate de obiceiul pământului și de legi.

Semnificația practică a cărții este de o importanță deosebită în ceea ce privește evidențierea unor domenii interdisciplinare puțin cunoscute și investigate: istoria familiei, viața privată, spirituală și morală a societății, mentalitatea cotidiană, istoria personalităților, istoria femeilor, istoria politică și socio-economică prin prisma factorilor umani, demografici, a sociologiei, a istoriei dreptului etc.

Volumul reprezintă o nouă viziune asupra istoriei feminine și va servi drept sursă de cercetare pentru specialiștii interesați în domeniu, iar amatorii de lecturi vor fi captivați de noi pagini de o altfel de istorie.

La manifestarea de lansare a cărții au participat cercetători științifici, muzeografi, profesori universitari, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la Chișinău. În cadrul acesteia au luat cuvântul: dr. hab., prof. Eugen SAVA, director general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei; dr. hab., prof. univ. Victor ŢVIRCUN, academician-coordonator al Secției Ştiințe Umanistice și Arte a AŞM; dr. hab. Mariana ŞLAPAC, membru corespondent al AŞM; dr. Tamara NESTEROV, cercetător științific coordonator la Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM; dr. Ana BOLDUREANU, șefa sectorului Istorie Medievală și Numismatică al Muzeului Național de Istorie a Moldovei; dr. Alina Felea, cercetător științific superior la Institutul de Istorie al AŞM; jurnalistul Boris MARIAN.

Lansarea cărții „Dreptul la proprietate și la moștenire al femeilor din Moldova și țările vecine (secolele XIV-XVII). Studii și documente” de Lilia Zabolotnaia

În legătură cu această lansare, pe holul de la etaj al muzeului a fost organizată o expoziție inedită cu genericul „Istoria feminină în imagini". Expoziția oferă publicului larg posibilitatea de a vizualiza imagini feminine de epocă, păstrate în picturi murale (fresce) și portrete deținute de muzeele din străinătate sau în colecții particulare, imagini care recompun caleidoscopic trecutul istoric, surprinzând cadrul vieții cotidiene, spiritualitatea și morala fiecărei epoci în parte.