#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansarea cărții „Ghetoul din Chișinău, 1941-1942” de Paul A. Shapiro

9 februarie 2017

În ziua de 9 februarie, începând cu ora 15.00, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a găzduit lansarea ediției românești a volumului „Ghetoul din Chișinău. 1941-1942" de Paul A. Shapiro, director de Afaceri Internaționale și director emerit al Centrului de Studii Avansate ale Holocaustului „Jack, Joseph și Morton Mandel" de la Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, Washington, D.C.

Prezentarea și dezbaterile au avut loc în Sala Albastră a muzeului, în prezența ministrului Culturii, Monica Babuc; viceministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Lilian Darii; ambasadorului SUA în Republica Moldova, James Pettit; directorului general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel", Alexandru Florian; a autorului cărții Paul A. Shapiro. La evenimentul de lansare, moderat de directorul general al muzeului, dr. hab. Eugen Sava, au participat deputați, istorici, muzeografi, scriitori și ziariști.

Cercetătorul american Paul Shapiro a făcut o prezentare amănunțită a cărții sale, apărută în 2016 la Editura Curtea Veche din București, număr de pagini: 304. El a vorbit despre contextul istoric al antisemismului în Europa de Est și despre drama Holocaustului trăită între anii 1941 și 1942 de cei aproximativ 11.000 de evrei înghesuiți într-un ghetou din centrul Chișinăului. Prezentarea a cuprins harta ghetoului, imagini și documente tulburătoare privind soarta tragică a evreilor din Chișinău.

Evenimentul a fost organizat de către Ministerul Culturii în parteneriat cu Ambasada Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel" și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.