#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansarea cărții „Izvodul pătimirilor” de Ion Țurcanu

12 septembrie 2024

Pe 12 septembrie 2024, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a avut loc lansarea volumului „Izvodul pătimirilor" de Ion Țurcanu, publicat de editura ARC. Cartea aduce în prim-plan una dintre cele mai tulburătoare perioade din istoria recentă a Basarabiei - foametea din anii 1946-1947, un episod devastator care a afectat grav structura socială și demografică a regiunii.

Evenimentul a reunit un public variat, format din istorici, literați și persoane interesate de istoria contemporană a Moldovei. Lansarea a fost moderată de autorul lucrării, Ion Țurcanu, care a oferit o introducere detaliată asupra conținutului cărții și a contextului istoric în care s-a produs foametea. El a discutat despre procesul amplu de cercetare și documentare, care a stat la baza acestui volum, menționând sursele și materialele folosite pentru a aduce în fața cititorilor o imagine clară a acestui fenomen tragic.

La eveniment au luat cuvântul și invitați speciali, istorici precum Igor Cașu, Ion Șișcanu și Anatol Țăranu, care au adus scurte contribuții la tema abordată, subliniind importanța cercetării detaliate a acestei perioade pentru înțelegerea complexității consecințelor foametei asupra populației basarabene. Aceștia au evidențiat rolul cărții lui Ion Țurcanu în completarea literaturii istorice despre acest subiect și au subliniat importanța unor astfel de lucrări pentru memoria istorică a regiunii.

Publicul prezent a avut ocazia să participe activ la discuții, adresând întrebări autorului și invitaților. Sesiunea de întrebări și răspunsuri a fost un moment important al evenimentului, oferind o oportunitate pentru aprofundarea anumitor aspecte legate de perioada postbelică, precum și de politicile economice și sociale care au condus la apariția foametei din Basarabia.

Lansarea cărții „Izvodul pătimirilor" a fost organizată în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei și a fost un succes din punct de vedere al interesului manifestat de publicul larg. Aceasta a reprezentat o oportunitate unică pentru cei prezenți de a explora un subiect dificil, dar esențial pentru înțelegerea trecutului Basarabiei și a transformărilor sociale și economice din perioada postbelică.

Prin acest eveniment, Muzeul Național de Istorie a Moldovei și-a reafirmat angajamentul de a promova cercetările istorice de calitate și de a susține dezbaterile academice pe teme de interes major pentru istoria și cultura Republicii Moldova.