#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Manifestarea muzeală „Refacem istoria din cioburi”

26 septembrie 2024

Muzeul Național de Istorie a Moldovei a celebrat Zilele Europene ale Patrimoniului pe 26 septembrie 2024 prin activitatea „Refacem istoria din cioburi." Evenimentul a fost organizat de secția Relații publice și Educație muzeală în colaborare cu muzeografele secției Restaurare.

Activitatea a fost organizată pentru un grup de elevi de la Liceul Teoretic „Mircea Eliade" din mun. Chișinău și s-a concentrat pe transmiterea informațiilor și cunoștințelor către tânăra generație, oferindu-le ocazia să înțeleagă mai bine importanța conservării patrimoniului cultural național și procesul de restaurare a artefactelor.

Prima etapă a activității a avut loc în laboratorul de restaurare a ceramicii, unde muzeografele Guzun Mariana și Feroni Daniela au discutat cu entuziasm despre lucrările de specialitate realizate pe diverse piese de ceramică, fiecare având grade diferite de degradare. Ele au explicat cum sute de fragmente, care la prima vedere par lipsite de valoare, pot, în cele din urmă, să reînvie sub forma unui vas muzeal bine conservat.

În cadrul activității, elevii au avut ocazia să discute cu restauratoarea Craev Anastasia,care le-a prezentat diverse tehnici specializate, și a discutat despre importanța salvării patrimoniului. De asemenea, a abordat subiectul suvenirelor, subliniind cum acestea pot contribui la promovarea și înțelegerea istoriei și culturii naționale în context internațional. Elevii au avut ocazia să învețe nu doar despre procesul de restaurare, ci și despre valoarea educațională și culturală a patrimoniului național.

Prin activități interactive și educaționale, participanții au fost încurajați să aprecieze istoria și tradițiile locale, contribuind astfel la formarea unei conștiințe culturale mai profunde. La plecare, elevii au exprimat entuziasm și apreciere față de experiența avută la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Aceștia au subliniat cât de interesante și informative au fost activitățile, menționând că au învățat multe despre importanța conservării patrimoniului cultural național și despre procesul de restaurare a artefactelor. Mulți dintre ei au declarat că interacțiunea cu restauratoarele și muzeografele Muzeului Național de Istorie le-a deschis o nouă perspectivă asupra istoriei și culturii universale, inspirându-i să exploreze mai mult aceste domenii în viitor.

Această inițiativă reflectă un model de succes în integrarea educației și culturii, având un impact semnificativ asupra percepției tinerelor generații față de patrimoniul cultural național.