#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Masa rotundă „Arheologul Emanuil RIKMAN – 100 de ani de la naștere”

13 aprilie 2023

În data de 13 aprilie, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a găzduit masa rotundă „Arheologul Emanuil RIKMAN - 100 de ani de la naștere", organizată de Sectorul Arheologie a muzeului în parteneriat cu Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova și Agenția Națională Arheologică.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Patrimoniul muzeal și memoria istorică: cercetare, interpretare, prezentare" (cifrul 20.80009.0807.43), finanțat prin Programul de Stat (2020-2023) și a avut ca scop să aducă în prim-plan opera științifică a arheologului Emanuil Rikman și să marcheze împlinirea a 100 de ani de la nașterea sa.

Masa rotundă a fost deschisă de către dr. hab. Eugen Sava, Director General MNIM. La eveniment au participat numeroși specialiști în domeniul arheologiei și istoriei antice, precum și pasionați de aceste subiecte, care au urmărit cu interes comunicările prezentate de către invitații speciali.

Printre aceștia s-au numărat dr. hab., prof. univ. Gheorghe Postică, care a vorbit despre moștenirea științifică a savantului Emanuil A. Rikman, dr. conf. univ. Sergiu Matveev, care a prezentat șantierele arheologice ale lui Emanuil Rikman din Nordul Republicii Moldova, săpăturile de la Sobari, dr. Vlad Vornic, care a discutat despre șantierele arheologice ale lui Emanuil Rikman din zona centrală și de sud a Republicii Moldova, săpăturile de la Budești și Costești, precum și dr. conf. univ. Ion Tentiuc, care a prezentat colecțiile arheologice ale lui Emanuil Rikman din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Masa rotundă s-a încheiat cu discuții și evocări despre Emanuil Rikman și cu inaugurarea în holul de la etaj a unei expoziții dedicate savantului Emanuil Rikman, care va fi deschisă pentru vizitare în perioada 13 aprilie - 24 mai 2023, în holul de la etaj a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, 121A.

Această manifestare științifică a demonstrat încă o dată importanța cercetării, interpretării și prezentării patrimoniului cultural și istoric și a reprezentat o oportunitate excelentă pentru a reflecta asupra contribuției lui Emanuil Rikman la dezvoltarea arheologiei și a istoriei antice în Republica Moldova.