#Exponatul Lunii

Descoperire întâmplătoare. Vasul de metal a fost, probabil, utilizat în calitate de urnă funerară. A fost găsit împreună cu un alt vas, de tip scoică, utilizat drept capac pentru urna funerară, într-o surpătură a drumului pe teritoriul rezervației naturale Iahorlâc, raionul Dubăsari. Satul Iahorlâc este situat la gura pârâului omonim, care este afluent de stânga al fluviului Nistru.

Aparține tipului Hemmoo (sau Eggers 63) și constituie o descoperire rară în siturile antice târzii din secolele II - III de după Hristos. Acest tip de vase este considerat de cercetători a fi de origine italică, galo-italică sau mediteraneană, utilizat frecvent în calitate de urnă funerară sau de inventar funerar de către bastarni. În momentul descoperirii era, conform recuperatorilor, plin cu „pământ și oase arse".

Recipientul a fost găsit împreună cu un vas din tablă de alamă, care avea pereții ondulați sau canelați. Are înălțimea de 14,9 cm (fără inelul suportului fundului). Diametrul corpului vasului este de 19,5 cm. Înălțimea totală a a vasului aste de 16,2 cm. Buza vasului este trasă în afară, având diametrul de 20,5 cm. Recipientul este confecționat din tablă subțire de alamă, de doar 0,1 cm grosime. Partea superioară a vasului este ornamentată modest. Pe mijlocul buzei, în exterior, are incizată o linie orizontală superficială. Tot pe exterior, trecerea de la buză la la corpul vasului este marcată de o canelură lată de 0,3 cm. De la nivelul acestei caneluri buza vasului este îngroșată până la 0,25 cm. Pe partea superioară a buzei vasului, pe două părți dispuse simetric, au fost decupate urechiușele de formă semicirculară, cu baza realizată în trepte. Urechiușele vasului au înălțimea de 2,2 cm și lățimea de 5,1 cm. Împreună cu „treptele" de la bază, urechiușele sunt late de 6,1 cm. Pe mijlocul urechiușei a fost realizat orificiul pentru toartă, de formă circulară alungită, cu dimensiunile de 1,2 x 1,5 cm.

Ornamentul din partea superioară a corpului vasului este reprezentat de două benzi, formate din câte două linii incizate, dispuse paralel, cu distanța între linii de 0,2 și 0,4 cm. Intervalul dintre cele două benzi este de 0,9 cm. Toarta vasului, în forma de semicerc, este mobilă, destul de groasă, rectangulară în secțiune (08 x 0,9 cm). Este realizată dintr-o bară alamă cu colțurile rotunjite. Are capetele subțiate până la 0,6 cm și lățite până la 0,9 cm, pe o lungime de 2,6 cm, care amintesc capete de pasăre. Pe partea mediană, pe trei părți ale barei din care a fost confecționată toarta, au fost realizate semne incizate, care amintesc cifrele romane IX și XI. Fundul vasului a fost confecționat dintr-o foaie de tablă aparte. Aceasta a fost lucrată prin presare la strung. Drept mărturie servește adâncitura de la tija de fixare a strungului, care s-a păstrat pe partea centrală a fundului vasului. În jurul acestei adâncituri a fost realizat un ornament format din două benzi de linii concentrice, cu diametrul de 1,8 cm și, respectiv, de 5,9 cm. Partea inferioară a vasului este supraînălțată și se sprijină pe un suport/fund inelar, format prin modelarea pereților vasului și îndoirea la strung a piesei care a format fundul propriu-zis. Acesta are diametrul de 8,7 cm.

Pentru spațiul nord-vest pontic și est-carpatic vom menționa câteva situri sau puncte disparate, în care au fost descoperite fragmente de vase de metal, utilizate în calitate de inventar funerar sau urne funerare. Este vorba de descoperirile din complexele funerare ale unor necropole plane, datate cu primele secole ale erei noastre, de la Hansca-Lutăria II și Dănceni-Ialoveni. Aici au fost identificate, prin săpătură, morminte nobiliare, fragmente de vase de bronz cu toarte de metal, asemănătoare vasului de la Iahorlîc.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Masa rotundă „Memorii de neuitat: drama basarabenilor deportați în cadrul operațiunii «SUD» din 5-6 iulie 1949”

Academia de Științe a Moldovei, 4 iulie 2024

În data de 4 iulie 2024, în incinta Academiei de Științe a Moldovei, a avut loc Masa rotundă „Memorii de neuitat: drama basarabenilor deportați în cadrul operațiunii «SUD» din 5-6 iulie 1949", eveniment organizat de Academia de Științe a Moldovei, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Universitatea de Stat „Alecu Russo" din Bălți, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Bogdan-Petriceicu Hasdeu" din Cahul, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga" al Academiei Române, Muzeul Țării Crișurilor Oradea (România).

La dezbateri au participat membrii titulari, membrii corespondenți și membrii desemnați ai AȘM, cercetători științifici, cadre didactice, muzeografi, precum: acad. Ion Tighineanu, mem. cor. al AȘM Ion Hadârcă și dr. hab. Liliana Condraticova (Academia de Științe a Moldovei), dr. hab., prof. univ. Anatol Petrencu și dr. hab. Zinaida Bolea (Universitatea de Stat din Moldova), dr. Ludmila D. Cojocaru (Muzeul Național de Istorie a Moldovei), dr. Claudia-Florentina Dobre (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga" al Academiei Române, București), iar pe online au luat cuvântul dr. Liudmila Chiciuc (Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul), Maxim Avădănii (Muzeul Național de Istorie a Moldovei), dr. Marina Miron (Universitatea de Stat din Moldova), Mariana Mihailevschi (Muzeul de Etnografie Bălți). Vorbitorii au adus în discuție subiecte precum drama și rezistența basarabenilor deportați în cel de-al doilea val al deportărilor staliniste; memoria și asumarea statutului de martor de către supraviețuitorii deportărilor; traumele și depășirea tragismului prin care au trecut mii de basarabeni, urmările psihologice și emoționale urmărind acești oameni până în prezent; revenirea în RSS Moldovenească și încercarea de a se încadra în societate; rolul muzeelor naționale și locale în perpetuarea istoriei și memoriei persoanelor care au trecut prin Gulagul sovietic; experiența cercetătorilor români în elucidarea fenomenului totalitarismului și a problemelor ce țin de deportările în Bărăgan (17-18 iunie 1951).

În cadrul Mesei rotunde a avut loc lansarea colecției de studii „Drama basarabenilor: 75 de ani de la deportările staliniste din RSS Moldovenească în cadrul Operațiunii SUD (5-6 iulie 1949)" (Iași-Chișinău, 2024, 264 p.+ il.), coordonată de dr. hab. Liliana Condraticova, dr. Ludmila D. Cojocaru și dr. Lidia Pădureac. Publicația readuce în atenția publicului larg istoria și memoria deportărilor staliniste în RSS Moldovenească, editorii și autorii aplecându-se cu precădere asupra evenimentelor din iulie 1949. Cercetarea aspectelor privind arestările, deportările, represiunile politice ale ocupației sovietice, precum și mișcarea de rezistență antisovietică din RSS Moldovenească vine să contribuie la cunoașterea istorică a fenomenului totalitarismului și a impactului acestuia asupra societății de astăzi din Republica Moldova.

În cadrul Mesei rotunde, în Galeria de artă, inovație și știință a AȘM a avut loc vernisajul expoziției cu reproduceri ale articolelor de giuvaiergerie realizate de renumitul bijutier Alexei Marco (1935-1992), deportat din RSS Moldovenească în rezultatul Operațiunii „Sud".

Participanții la eveniment au reiterat importanța diseminării cunoașterii istorice către publicul larg, menționându-se accesul deschis oferit de către Muzeul Național de Istorie a Moldovei la colecția de patru volume „Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist" (coord. și red. șt. Elena Postică).

De asemenea, participanții la Masa rotundă au constatat că este imperioasă atenția statului față de problema deportărilor prin reluarea cercetărilor în cadrul unui program de stat, similar celui desfășurat între anii 2015-2018 (conducător dr. hab., prof. univ. Anatol Petrencu), precum și revederea unor acte legislative cu referință la persoanele trecute prin experiența deportărilor staliniste din RSS Moldovenească.