#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Redeschiderea Conacului familiei Lazo

26 noiembrie 2018

La 2 decembrie 2018, ora 12.00, a avut loc inaugurarea expoziţiei permanente „Ambient basarabean - conacul de la Piatra - interconexiune de personalităţi istorice" a Conacului familiei Lazo de la Piatra, filială a Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Expoziţia este prilejuită de încheierea lucrărilor interioare de reabilitare a Conacului familiei Lazo.

Conacul de la Piatra, construit între anii 1862-1865 de Ioan şi Matilda Lazo, este o casă tipică pentru mijlocul secolului al XIX-lea, având un stil arhitectural apropiat de cel al caselor țărănești, cu amplasarea odăilor în jurul holului central. Conacul reprezintă un edificiu de mari proporţii cu mai multe camere (casa iniţial a avut şase camere), o anexă şi o terasă din faţă susţinută de opt stâlpi masivi circulari tencuiţi, cu un foişor-cerdac amplasat pe axa faţadei, şi el susţinut de doi stâlpi de aceeaşi mărime. Conacul este amplasat în mijlocul unei grădini, cu orientare spre valea râului Răut.

Casa este valoroasă mai întâi de toate pentru că în ea au locuit reprezentanţii unei familii de nobili, iar mai apoi pentru că ea însăşi este monument istoric şi de arhitectură. Ambianţa casei a reunit pe parcursul anilor numeroase personalităţi basarabene. Două generaţii ale familiei Lazo şi-au petrecut o parte a vieţii în această casă. Astăzi conacul este considerat monument de arhitectură, de istorie şi cultură din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi este înregistrat ca monument de semnificaţie naţională, ocrotit de stat.

Noua expoziţie, intitulată „Ambient basarabean - conacul de la Piatra - interconexiune de personalităţi istorice", cuprinde un salon de primire, sufrageria, un birou-bibliotecă și camera copiilor. Prin piese memoriale şi tipologice este prezentată ambianţa materială şi morală a Conacului familiei Lazo cu câteva generaţii ale acestei familii de nobili, cu epoca lor, cu toată complexitatea retrăirilor, emoţiilor, faptelor, intercalată cu istoria personalităţilor - titulari ai Conacului, a oamenilor vii, cu viziunile şi ocupaţiile lor, care au fost în istoria noastră şi care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea societăţii basarabene pe parcursul secolelor.

Adresa Conacului familiei Lazo: com. Piatra, raionul Orhei.