Rezumatul activităţii ştiinţifice a muzeului în anul 2017

Începând cu anul 2015, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei realizează proiectul instituţional Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societăţii contemporane.(2015-2018) în cadrul Direcţiei strategice „ Patrimoniul naţional şi dezvoltarea societăţii”.

În calitate de partener, muzeul a participat la realizarea proiectului „Situl istoric Tabăra regelui suedez Carol al XII-lea de la Varniţa – valorificare şi promovare”(2016-2017). Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului internaţional privind dezvoltarea patrimoniului cultural - CHOICE/Cultural Heritage: Opportunity For Improving Civic Engagement.

Proiectul „Cercetări arheologice şi interdisciplinare în cadrul siturilor culturii Sabatinovka din zona de sud a Republicii Moldova” este realizat de muzeu în cooperare cu Institutul de Arheologie Preistorică, Universitatea Liberă (Berlin), cu susţinerea financiară din partea Fundaţiei Alexander von Humboldt (Germania). Durata proiectului: 2016-2018. Scopul principal al proiectului constă în investigarea siturilor arheologice, pentru a stabili sistemul paleoeconomic a comunităților din perioada tardivă a epocii bronzului (sec. XVI-XII a. Chr).

Campania de cercetare din anul 2017, a inclus investigaţii arheologice sistematice efectuate în situl din perioada târzie a bronzului târziu Taraclia-Gaidabul, amplasat lângă or. Taraclia. În total a fost cercetată, prin săpături arheologice, o suprafaţă de cca 500 m².

În procesul de cercetare au fost descoperite vestigiile unor construcţii din piatră, gropi menajere, multiple artefacte din os, piatră, lut şi bronz.

Pentru analizele interdisciplinare au fost prelevate probe necesare pentru efectuarea analizelor paleobotanice, paleozoologice, pedologice şi datări C14.

Rezultate relevante obţinute:

Cercetările recente în arhivele din Sankt-Petersburg şi Moscova s-au soldat cu descoperirea a 38 de scrisori ale Mariei Cantemir către fratele ei mai mic Antioh Cantemir, cunoscute, dar publicate doar parţial. Scrisorile Mariei Cantemir sunt importane sub aspect istoric şi literar, şi ocupă un loc aparte în categoriile surselor epistolare. Introducerea în circuitul ştiinţific a unor scrisori ale Mariei Cantemir către fratelui ei mai mic, Antioh au o semnificaţie deosebită sub aspect istoric şi literar. Analiza structurii, limbajului, conţinutului şi stilului textelor, ne permit individualizarea personajului în cauză, identificarea subiectivităţii feminine în perioada cercetată, şi totodată reprezintă un model de comportament şi poziţionare a femeilor în viaţă familială, privată, spirituală şi morală .

Au fost identificate noi mărturii fotodocumentare inedite despre viaţa familiei de nobili Lazo din Basarabia epocii moderne, recuperate bunuri culturale, materiale, tridimensionale care vor permite realizarea definitivă a conacului familiei Lazo ca obiectiv muzeografic şi turistic, ca o mărturie elocventă de identitate culturală. Noile date ştiinţifice depistate in dosarele de arhivă ne vor permite prezentarea ambianţei materiale şi morale adecvate a Conacului familiei Lazo de la Piatra cu toate generaţiile care au trecut, cu epoca lor, intercalate cu personalităţile titulare ale conacului care au făcut istorie şi şi-au adus contribuţia la dezvoltarea societăţii basarabene pe parcursul secolelor.

Rezultatele cercetărilor au fost valorificate prin diverse forme ştiinţifice şi publice în ţară şi peste hotare:

Publicaţii:

Total – 106 de publicaţi: + 1 articol publicistică şi 2 materiale promoţionale

1 monografie

1 capitol monografie

1 culegere de studii şi articole

2 articole în reviste naţionale, categoria A

16 articole în reviste naţionale, categoria B

2 în alte reviste naţionale

9 articole în culegeri naţionale;

32 rezumate naţionale;

1 monografie în afara ţării

8 articole în reviste din străinătate,

10 în culegeri din străinătate;

16 rezumate în publicaţii internaţionale

6 rezumate în publicaţii din străinătate;

1 publicaţie electronică

Muzeul şi în 2017 a reuşit să pregătească şi să publice 2 numere ale revistei muzeului – Tyragetia, reacreditată în anul acesta, 2017 ca revista ştiinţifică, plasată la categoria B.

În 2017 colaborarea muzeului cu diverse instituţii din străinătate s-a materializat prin organizarea unor manifestări ştiinţifice(2 internaţionale), prin valorificarea publică comună a patrimoniului istorico-cultural, prin participare activă la diverse investigaţii, inclusiv arheologice. Colaborarea cu instituţii ştiinţifice din Germania, a permis continuarea realizării unor proiecte de investigaţii arheologice comune în Republica Moldova. La colaborare internaţională trebuie să mai menţionăm şi organizarea conferinţei internaţionale Situl istoric Tabăra regelui Suediei Carol al XII-lea – restaurarea memoriei, organizarea Simpozionului Internaţional de Numismatică, ediţia a 17-a la care au participat 30 de participanţi din mai multe ţări europene. Muzeul în calitate de partener a participat la realizarea proiectului Situl istoric Tabăra regelui suedez Carol al XII-lea de la Varniţa – valorificare şi promovare.

Cercetătorii muzeului au organizat 5 manifestări ştiinţifice naţionale şi 2 internaţionale:

Naţionale

1. Masa rotundă Deportări, foame, holocaust – crime ale secolului XX, ianuarie 2017, sectorul Istorie Modernă şi Contemporană

2. Conferinţa ştiinţifică Războiul de la Nistru, 28 februarie 2017, sectorul Istorie Modernă şi Contemporană

3. Al XI-lea Simpozion de Heraldică, organizată de sectorul Istorie Medievală şi Numismatică, în colaborare cu Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore” şi Comisia Naţională de Heraldică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, 27 aprilie 2017.

4. Conferinţa ştiinţifică Prima revistă bisericească în spaţiul basarabean (la 150 de ani de la apariţie), organizată de sectorul Istorie Modernă şi Contemporană şi Institutul de Istorie al AŞM, Chişinău, 8 iunie 2017.

5. Conferinţa ştiinţifică anuală a muzeului Istorie. Arheologie. Muzeologie, 19-20 octombrie 2017.

Internaţionale

1.Conferinţa ştiinţifică internaţională „Situl istoric Tabăra regelui Suediei Carol al XII-lea de la Varniţa. Restaurarea memoriei” în cadrul proiectului „Situl istoric Tabăra regelui Suediei Carol al XII-lera de la Varniţa – valorificare şi promovare”, Chişinău, 21-22 mai 2017. Responsdabil E. Ploşniţa

2. Al XVII-lea Simpozion de Numismatică. Organizat de muzeu în parteneriat cu Societatea Numismatică din Republica Moldova şi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, 4-6 octombrie 2017. Responsabil A. Boldureanu.

Au fost înregistrate 37 participări la manifestări ştiinţifice naţionale, 20 de participări la manifestări ştiinţifice internaţionale, 2 – cu participare internaţională şi 15 participări la manifestări în afara ţării, în total – 74 de participări la manifestări ştiinţifice

Au fost organizate şi deschise publicului 5 expoziţii temporare

1. Situl istoric Tabăra regelui Suediei Carol al XII-lea de la Varniţa. Mărturii fotodocumentare, expoziţie fotodocumentară

2. Expoziţia temporară Milenii de civilizaţie la Orheiul Vechi, organizată de sectorul Istorie Medievală şi Numismatică, în colaborare cu Sectorul Arheologie şi Istorie Veche.

3. Expoziţia temporară Ion Hâncu. Omul. Personalitatea. Savantul.” , aprilie-mai 2017.

4. Expoziţia temporară Ceasul de-a lungul timpului, vernisată la 18 mai, 2017.

5. Expoziţia temporară Sfatul Ţării. 100 de ani de la înfiinţare, noiembrie 2017

Dezvoltarea patrimoniului: Prin transfer, cercetare de teren, documentare, achiziţii şi donaţii cercetătorii au colectat şi depozitat în fondurile muzeului 1210 noi bunuri culturale(piese de patrimoniu)

Digitizarea colecţiilor: În cadrul procesului de informatizare, digitizare a colecţiilor muzeale cercetătorii au realizat 2316 fişe analitice

Cercetătorii muzeului au acordat asistenţă de specialitate mai multor instituţii publice şi private

Cercetătorii muzeului au lucrat în Comisii universitare de susţinere a tezelor de licenţă şi masterat, în calitate de preşedinte şi membri; au lucrat şi în colegii de redacţie a unor reviste ştiinţifice editate în ţară şi peste hotare

Muzeul a fost vizitat în scop de documentare de mai mulţi specialişti – cercetători, muzeografi din Germania, Rusia, România, Suedia etc.

În prezent muzeul are 3 doctoranzi la Universitatea de Stat din Moldova.

Rezultatele cercetărilor au fost diseminate prin mai multe reportaje: 10 TV, 20 radio.