EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).

Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.

Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.

Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.

Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.

Tur Virtual


Arhiva Evenimentelor

Sesiunea anuală de comunicări științifice a muzeului 2013

4 octombrie 2013

În cadrul proiectului instituțional „ Valorificarea științifică și promovarea diverselor categorii de patrimoniului muzeal” (2013-2014), în perioada 3-4 octombrie 2013 a avut loc sesiunea anuală de comunicări științifice, ediția a XXIII-a. În acest an sesiunea a debutat prin cuvinte de deschidere și de salut exprimate de dr. hab. Eugen Sava, director general al muzeului, Victor Ghilaș, secretar științific al Secției de științe umanistice și arte a AŞM, profesor universitar Ion Eremia, Universitatea de Stat din Moldova, Sergiu Musteață, decanul Facultății de Istorie și Etnopedagogie a Universității Pedagogice de Stat „I. Creangă”. Gândurile acestora de apreciere pentru strădaniile colectivului muzeului, în susținerea remarcabilei activități de cercetare științifică, de valorificare științifică și publică a patrimoniului muzeal s-au exprimat în cuvinte de aleasă prețuire.


Participanții la ședința de deschidere au asistat și la lansarea a două numere a revistei muzeului Tyragetia. Cuvinte de susținere și apreciere a efortului depus de autori pentru închegarea unei reviste cu personalitate științifică au fost exprimate de dr. Aurel Zanoci și dr.hab. Elena Ploșnița.



Programul sesiunii a consemnat 60 de titluri în trei secții, trei fiind prezentate în ședința plenară. Autorii prezentărilor au fost dr. L. Zabolotnaia (Institutul de Istorie al AŞM), dr. hab. E. Sava, dr. A, Boldureanu (Muzeul Național de Istorie a Moldovei).


În anul acesta la sesiune au prezentat comunicări cercetători și muzeografi din universități, institute academice și instituții muzeale din republică și din afara țării: România, Ucraina, Rusia.


La secția Arheologie, Istorie Antică și Medievală s-au prezentat 22 de comunicări, cele mai multe inspirate din rezultatele ultimelor investigații arheologice. În acest sens, cu spirit de noutate au fost propuse comunicările „ Considerații preliminare privind cercetările arheologice la cetatea Soroca în anii 2012-2013” (S. Mustață, I. Tentiuc, I. Ursu), „Cercetările arheologice preventive de la Complexul Manuc-Bey” (O. Levițki, I. Ciobanu, L. Ciobanu), „Cercetări arheologice la așezarea deschisă Saharna Mică din 2013” (I. Niculiță, A. Nicic, A. Corobcean) etc..



Cele 24 de comunicări prezentate la secția Istorie modernă și contemporană au relevat o categorie largă de teme referitoare la economie, cultură, religie, personalități marcante din istoria și cultura națională. Două din comunicările prezentate – „Publicitatea pentru comerțul cu robi, în Ţările Române”(dr. Marian Petcu(București) și „Ţiganii/Romii – a șaptea minoritate națională în cadrul regatului România Mare (1918-1940)” (Ion Duminică, Chișinău) bazate pe materiale de arhivă și surse istoriografice multidisciplinare au scos în evidență unele probleme de evoluție istorică și socială a romilor în diverse perioade istorice. Subiecte interesante, inedite au fost reflectate în comunicările prezentate de dr. Dinu Poștarencu, dr. Igor Cereteu, dr. Liliana Condraticova, profesor Valentin Tomuleț ș.a.


Titlurile comunicărilor secției Muzeologie, valorificarea patrimoniului muzeal atestă diversitatea tematicii abordate, problemele existente în muzeologia națională și necesitatea valorificării permanente a bunurilor culturale muzeale. Merită a fi menționate comunicările „Dicționare și enciclopedii vest-europene în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei”, autor dr. Andrei Emilciuc, „Revista KEV – mediu purtător de reclamă(sec. XIX - înc. sec. XX), prezentată de V. Serjant, „Editori de carte poștală din Basarabia(sfârșitul sec. XIX - începutul sec. XX), prezentată de A. Grițco. Tina Fedoseeva din Ucraina a pus în discuție „Principii de amplasare a expozițiilor temporare în spațiul monumentelor arheologice și de arhitectură”, comunicare care a provocat mai multe întrebări și dezbateri serioase.


Devenită tradițională în peisajul muzeologiei naționale, ediția din acest an a sesiunii este parte componentă și se adaugă benefic ciclului de manifestări consacrate aniversării a 30-a de la înființarea Muzeului Național de Istorie a Moldovei.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr)...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC