#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea anuală de comunicări științifice a muzeului 2013

4 octombrie 2013

În cadrul proiectului instituțional „ Valorificarea științifică și promovarea diverselor categorii de patrimoniului muzeal” (2013-2014), în perioada 3-4 octombrie 2013 a avut loc sesiunea anuală de comunicări științifice, ediția a XXIII-a. În acest an sesiunea a debutat prin cuvinte de deschidere și de salut exprimate de dr. hab. Eugen Sava, director general al muzeului, Victor Ghilaș, secretar științific al Secției de științe umanistice și arte a AŞM, profesor universitar Ion Eremia, Universitatea de Stat din Moldova, Sergiu Musteață, decanul Facultății de Istorie și Etnopedagogie a Universității Pedagogice de Stat „I. Creangă”. Gândurile acestora de apreciere pentru strădaniile colectivului muzeului, în susținerea remarcabilei activități de cercetare științifică, de valorificare științifică și publică a patrimoniului muzeal s-au exprimat în cuvinte de aleasă prețuire.

Participanții la ședința de deschidere au asistat și la lansarea a două numere a revistei muzeului Tyragetia. Cuvinte de susținere și apreciere a efortului depus de autori pentru închegarea unei reviste cu personalitate științifică au fost exprimate de dr. Aurel Zanoci și dr.hab. Elena Ploșnița.

Programul sesiunii a consemnat 60 de titluri în trei secții, trei fiind prezentate în ședința plenară. Autorii prezentărilor au fost dr. L. Zabolotnaia (Institutul de Istorie al AŞM), dr. hab. E. Sava, dr. A, Boldureanu (Muzeul Național de Istorie a Moldovei).

În anul acesta la sesiune au prezentat comunicări cercetători și muzeografi din universități, institute academice și instituții muzeale din republică și din afara țării: România, Ucraina, Rusia.

La secția Arheologie, Istorie Antică și Medievală s-au prezentat 22 de comunicări, cele mai multe inspirate din rezultatele ultimelor investigații arheologice. În acest sens, cu spirit de noutate au fost propuse comunicările „ Considerații preliminare privind cercetările arheologice la cetatea Soroca în anii 2012-2013” (S. Mustață, I. Tentiuc, I. Ursu), „Cercetările arheologice preventive de la Complexul Manuc-Bey” (O. Levițki, I. Ciobanu, L. Ciobanu), „Cercetări arheologice la așezarea deschisă Saharna Mică din 2013” (I. Niculiță, A. Nicic, A. Corobcean) etc..

Cele 24 de comunicări prezentate la secția Istorie modernă și contemporană au relevat o categorie largă de teme referitoare la economie, cultură, religie, personalități marcante din istoria și cultura națională. Două din comunicările prezentate – „Publicitatea pentru comerțul cu robi, în Ţările Române”(dr. Marian Petcu(București) și „Ţiganii/Romii – a șaptea minoritate națională în cadrul regatului România Mare (1918-1940)” (Ion Duminică, Chișinău) bazate pe materiale de arhivă și surse istoriografice multidisciplinare au scos în evidență unele probleme de evoluție istorică și socială a romilor în diverse perioade istorice. Subiecte interesante, inedite au fost reflectate în comunicările prezentate de dr. Dinu Poștarencu, dr. Igor Cereteu, dr. Liliana Condraticova, profesor Valentin Tomuleț ș.a.

Titlurile comunicărilor secției Muzeologie, valorificarea patrimoniului muzeal atestă diversitatea tematicii abordate, problemele existente în muzeologia națională și necesitatea valorificării permanente a bunurilor culturale muzeale. Merită a fi menționate comunicările „Dicționare și enciclopedii vest-europene în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei”, autor dr. Andrei Emilciuc, „Revista KEV – mediu purtător de reclamă(sec. XIX - înc. sec. XX), prezentată de V. Serjant, „Editori de carte poștală din Basarabia(sfârșitul sec. XIX - începutul sec. XX), prezentată de A. Grițco. Tina Fedoseeva din Ucraina a pus în discuție „Principii de amplasare a expozițiilor temporare în spațiul monumentelor arheologice și de arhitectură”, comunicare care a provocat mai multe întrebări și dezbateri serioase.

Devenită tradițională în peisajul muzeologiei naționale, ediția din acest an a sesiunii este parte componentă și se adaugă benefic ciclului de manifestări consacrate aniversării a 30-a de la înființarea Muzeului Național de Istorie a Moldovei.