|
|
|
#Exponatul Lunii
>>>
Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală. Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.
Tur Virtual
Arhiva Evenimentelor
Sesiunea anuală de comunicări științifice a muzeului 2013
4 octombrie 2013
În cadrul proiectului instituțional „ Valorificarea științifică și promovarea diverselor categorii de patrimoniului muzeal” (2013-2014), în perioada 3-4 octombrie 2013 a avut loc sesiunea anuală de comunicări științifice, ediția a XXIII-a. În acest an sesiunea a debutat prin cuvinte de deschidere și de salut exprimate de dr. hab. Eugen Sava, director general al muzeului, Victor Ghilaș, secretar științific al Secției de științe umanistice și arte a AŞM, profesor universitar Ion Eremia, Universitatea de Stat din Moldova, Sergiu Musteață, decanul Facultății de Istorie și Etnopedagogie a Universității Pedagogice de Stat „I. Creangă”. Gândurile acestora de apreciere pentru strădaniile colectivului muzeului, în susținerea remarcabilei activități de cercetare științifică, de valorificare științifică și publică a patrimoniului muzeal s-au exprimat în cuvinte de aleasă prețuire.
Participanții la ședința de deschidere au asistat și la lansarea a două numere a revistei muzeului Tyragetia. Cuvinte de susținere și apreciere a efortului depus de autori pentru închegarea unei reviste cu personalitate științifică au fost exprimate de dr. Aurel Zanoci și dr.hab. Elena Ploșnița.
Programul sesiunii a consemnat 60 de titluri în trei secții, trei fiind prezentate în ședința plenară. Autorii prezentărilor au fost dr. L. Zabolotnaia (Institutul de Istorie al AŞM), dr. hab. E. Sava, dr. A, Boldureanu (Muzeul Național de Istorie a Moldovei).
În anul acesta la sesiune au prezentat comunicări cercetători și muzeografi din universități, institute academice și instituții muzeale din republică și din afara țării: România, Ucraina, Rusia.
La secția Arheologie, Istorie Antică și Medievală s-au prezentat 22 de comunicări, cele mai multe inspirate din rezultatele ultimelor investigații arheologice. În acest sens, cu spirit de noutate au fost propuse comunicările „ Considerații preliminare privind cercetările arheologice la cetatea Soroca în anii 2012-2013” (S. Mustață, I. Tentiuc, I. Ursu), „Cercetările arheologice preventive de la Complexul Manuc-Bey” (O. Levițki, I. Ciobanu, L. Ciobanu), „Cercetări arheologice la așezarea deschisă Saharna Mică din 2013” (I. Niculiță, A. Nicic, A. Corobcean) etc..
Cele 24 de comunicări prezentate la secția Istorie modernă și contemporană au relevat o categorie largă de teme referitoare la economie, cultură, religie, personalități marcante din istoria și cultura națională. Două din comunicările prezentate – „Publicitatea pentru comerțul cu robi, în Ţările Române”(dr. Marian Petcu(București) și „Ţiganii/Romii – a șaptea minoritate națională în cadrul regatului România Mare (1918-1940)” (Ion Duminică, Chișinău) bazate pe materiale de arhivă și surse istoriografice multidisciplinare au scos în evidență unele probleme de evoluție istorică și socială a romilor în diverse perioade istorice. Subiecte interesante, inedite au fost reflectate în comunicările prezentate de dr. Dinu Poștarencu, dr. Igor Cereteu, dr. Liliana Condraticova, profesor Valentin Tomuleț ș.a.
Titlurile comunicărilor secției Muzeologie, valorificarea patrimoniului muzeal atestă diversitatea tematicii abordate, problemele existente în muzeologia națională și necesitatea valorificării permanente a bunurilor culturale muzeale. Merită a fi menționate comunicările „Dicționare și enciclopedii vest-europene în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei”, autor dr. Andrei Emilciuc, „Revista KEV – mediu purtător de reclamă(sec. XIX - înc. sec. XX), prezentată de V. Serjant, „Editori de carte poștală din Basarabia(sfârșitul sec. XIX - începutul sec. XX), prezentată de A. Grițco. Tina Fedoseeva din Ucraina a pus în discuție „Principii de amplasare a expozițiilor temporare în spațiul monumentelor arheologice și de arhitectură”, comunicare care a provocat mai multe întrebări și dezbateri serioase.
Devenită tradițională în peisajul muzeologiei naționale, ediția din acest an a sesiunii este parte componentă și se adaugă benefic ciclului de manifestări consacrate aniversării a 30-a de la înființarea Muzeului Național de Istorie a Moldovei.
|
|
|
|
|
|
#Exponatul Lunii
Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani...
Citeşte mai multe >>
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC
|
| |