EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).

Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.

Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.

Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.

Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.

Tur Virtual


Arhiva Evenimentelor

Sesiunea anuală de comunicări științifice, ediția a XXV-a

8-9 octombrie 2015

Fidel programului său științific, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a organizat între 8-9 octombrie 2015 a 25-a ediție a Sesiunii de comunicări științifice. Ca și la edițiile precedente Sesiunea din 8-9 octombrie 2015 a avut trei părți componente: reuniunea plenară, lansarea revistei muzeului Tyragetia și reuniunile pe secțiuni.

Şedința de deschidere a lucrărilor Sesiunii s-a desfășurat în ziua de 8 octombrie în Sala Albastră a muzeului. Participanții la manifestare au fost salutați de ex-directorul muzeului Nicolae Răileanu, de dr. Ion Gumenâi, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova și dr. Sergiu Musteață, decanul Facultății de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă". Cuvintele de salut ale celor care au onorat cu prezența manifestarea muzeului, s-au axat pe semnificația națională și internațională a Sesiunii, pe necesitatea continuării acestei tradiții și pe colaborarea fructuoasă a muzeului cu universitățile și institutele academice din țară și de peste hotare. S-a vorbit despre ceea ce s-a realizat până acum, dar și despre ceea ce trebuie să se facă.

De la prima ediție, manifestarea a fost gândită ca una complexă, lucrările sesiunii urmând să fie punctate cu vernisaje, lansări de carte. etc. Şi de data aceasta în cadrul ședinței de deschidere a lucrărilor Sesiunii a fost lansată revista muzeului Tyragetia, 2015, nr.1 - Arheologie și Istorie Antică și nr.2 - Istorie și Muzeologie. Dr. Aurel Zanoci a prezentat ambele numere ale revistei, menționând că revista este una științifică și se adresează, bineînțeles, specialiștilor, dar tematica diversă a articolelor poate interesa și publicul larg.

Lucrările Sesiunii s-au desfășurat în plen și trei secțiuni: Arheologie și Istorie Antică, Istorie Medievală și Modernă, Istorie Contemporană și Valorificarea Patrimoniului Muzeal. Lucrările în plen au fost conduse de dr.hab. Elena Ploșnița. În plen au fost audiate două comunicări de larg interes: dr.hab.prof.univ. Victor Ţvircun „Enigma postmortem a lui Dimitrie Cantemir" și dr.hab.prof.univ. Anatol Petrencu „Începuturile Gulag-ului: Arhipelagul Solovețk - Canalul Marea Albă-Marea Baltică".

Sesiunea anuală de comunicări științifice 2015 Sesiunea anuală de comunicări științifice 2015

În cadrul secțiunilor au fost prezentate 65 de comunicări științifice, susținute de cercetători științifici, profesori universitari, muzeografi din republică și din străinătate. Paleta tematică abordată a fost bogată, valoarea comunicărilor a fost deosebit de ridicată, multe dintre ele stârnind discuții aprinse. În comunicările participanților au fost abordate probleme legate de istorie, arheologie, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural. Comunicările ca și discuțiile s-au dovedit la înălțime. Au fost expuse diverse opinii, exprimate sugestii, stabilite principii, înaintate ipoteze, făcute concluzii.

În încheierea acestei succinte prezentări a evenimentului aniversar se cuvine a mai spune că Sesiunea s-a încheiat cu o ședință de totalizare a rezultatelor. Sintetizând concluziile este necesar să menționăm că toți participanții au fost de acord asupra necesității și utilității Sesiunii de comunicări științifice. A 25-a ediție a Sesiunii anuale de comunicări științifice a reprezentat o reușită datorată eforturilor colectivului muzeal și sprijinului acordat de colegii noștri de la Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă". În toate intervențiile s-a subliniat importanța evenimentului și că manifestarea este, de fapt, una internațională, iar prezența colegilor din afara țării este o recunoaștere a valorii acestei Sesiuni. Înscriindu-se în cadrul amplei activități de cercetare științifică, Sesiunea de comunicări a muzeului reflectă preocuparea specialiștilor pentru cercetarea istoriei, arheologiei, muzeologiei.

Elena Ploșnița




 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr)...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC