#Exponatul Lunii

Lucrarea In memoriam. În memoria eroilor căzuți la Nistru (1992) a fost elaborată în cadrul Centrului de Cultură și Istorie Militară, fiind editată sub egida Guvernului Republicii Moldova, Biroului pentru Reintegrare și Ministerului Apărării al Republicii Moldova. Autori: Gheorghe Bălan, Vitalie Ciobanu, Gheorghe Cojocaru.
Lucrarea prezintă o retrospectivă a evenimentelor care au condus la declanșarea războiului de pe Nistru, fiind însoțită de fotografiile eroilor căzuți în luptele pentru apărarea independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova.
La 2 martie 1992 conflictul politic din zona Nistrului a degenerat într-un adevărat război fratricid. Sub pretextul inventat al "apărării hotarelor de sud ale Rusiei", aventurierii politici din fosta metropolă sovietică au încurajat separatismul transnistrean, înarmând formațiunile paramilitare secesioniste. Totodată, împotriva Moldovei Independente au fost trimiși mii de cazaci mercenari și deținuți eliberați înainte de termen din închisori, tancuri și rachete, sperând să reanime imperiul dispărut.
Războiul nedeclarat al Rusiei împotriva Republicii Moldova a lăsat în urma sa sute de morți și răniți, familii distruse, case și sate în ruine. Peste 50 mii de locuitori pașnici din zona de conflict și-au părăsit vetrele, salvându-se de urgia războiului.
De dragul libertății și al viitorului apărătorii Moldovei au înfruntat moartea, suportând umilințele și greutățile războiului.
În războiul de pe Nistru și-au pierdut viața 198 de militari ai Armatei Naționale și 89 de persoane din cadrul Ministerului de Interne, 40 combatanți fiind dispăruți fără urmă, iar aproape 300 au rămas invalizi.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea anuală de comunicări științifice, ediția a XXV-a

8-9 octombrie 2015

Fidel programului său științific, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a organizat între 8-9 octombrie 2015 a 25-a ediție a Sesiunii de comunicări științifice. Ca și la edițiile precedente Sesiunea din 8-9 octombrie 2015 a avut trei părți componente: reuniunea plenară, lansarea revistei muzeului Tyragetia și reuniunile pe secțiuni.

Şedința de deschidere a lucrărilor Sesiunii s-a desfășurat în ziua de 8 octombrie în Sala Albastră a muzeului. Participanții la manifestare au fost salutați de ex-directorul muzeului Nicolae Răileanu, de dr. Ion Gumenâi, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova și dr. Sergiu Musteață, decanul Facultății de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă". Cuvintele de salut ale celor care au onorat cu prezența manifestarea muzeului, s-au axat pe semnificația națională și internațională a Sesiunii, pe necesitatea continuării acestei tradiții și pe colaborarea fructuoasă a muzeului cu universitățile și institutele academice din țară și de peste hotare. S-a vorbit despre ceea ce s-a realizat până acum, dar și despre ceea ce trebuie să se facă.

De la prima ediție, manifestarea a fost gândită ca una complexă, lucrările sesiunii urmând să fie punctate cu vernisaje, lansări de carte. etc. Şi de data aceasta în cadrul ședinței de deschidere a lucrărilor Sesiunii a fost lansată revista muzeului Tyragetia, 2015, nr.1 - Arheologie și Istorie Antică și nr.2 - Istorie și Muzeologie. Dr. Aurel Zanoci a prezentat ambele numere ale revistei, menționând că revista este una științifică și se adresează, bineînțeles, specialiștilor, dar tematica diversă a articolelor poate interesa și publicul larg.

Lucrările Sesiunii s-au desfășurat în plen și trei secțiuni: Arheologie și Istorie Antică, Istorie Medievală și Modernă, Istorie Contemporană și Valorificarea Patrimoniului Muzeal. Lucrările în plen au fost conduse de dr.hab. Elena Ploșnița. În plen au fost audiate două comunicări de larg interes: dr.hab.prof.univ. Victor Ţvircun „Enigma postmortem a lui Dimitrie Cantemir" și dr.hab.prof.univ. Anatol Petrencu „Începuturile Gulag-ului: Arhipelagul Solovețk - Canalul Marea Albă-Marea Baltică".

Sesiunea anuală de comunicări științifice 2015

În cadrul secțiunilor au fost prezentate 65 de comunicări științifice, susținute de cercetători științifici, profesori universitari, muzeografi din republică și din străinătate. Paleta tematică abordată a fost bogată, valoarea comunicărilor a fost deosebit de ridicată, multe dintre ele stârnind discuții aprinse. În comunicările participanților au fost abordate probleme legate de istorie, arheologie, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural. Comunicările ca și discuțiile s-au dovedit la înălțime. Au fost expuse diverse opinii, exprimate sugestii, stabilite principii, înaintate ipoteze, făcute concluzii.

În încheierea acestei succinte prezentări a evenimentului aniversar se cuvine a mai spune că Sesiunea s-a încheiat cu o ședință de totalizare a rezultatelor. Sintetizând concluziile este necesar să menționăm că toți participanții au fost de acord asupra necesității și utilității Sesiunii de comunicări științifice. A 25-a ediție a Sesiunii anuale de comunicări științifice a reprezentat o reușită datorată eforturilor colectivului muzeal și sprijinului acordat de colegii noștri de la Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă". În toate intervențiile s-a subliniat importanța evenimentului și că manifestarea este, de fapt, una internațională, iar prezența colegilor din afara țării este o recunoaștere a valorii acestei Sesiuni. Înscriindu-se în cadrul amplei activități de cercetare științifică, Sesiunea de comunicări a muzeului reflectă preocuparea specialiștilor pentru cercetarea istoriei, arheologiei, muzeologiei.

Elena Ploșnița