#Exponatul Lunii

Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală.
Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.
Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea anuală de comunicări științifice, ediția a XXV-a

8-9 octombrie 2015

Fidel programului său științific, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a organizat între 8-9 octombrie 2015 a 25-a ediție a Sesiunii de comunicări științifice. Ca și la edițiile precedente Sesiunea din 8-9 octombrie 2015 a avut trei părți componente: reuniunea plenară, lansarea revistei muzeului Tyragetia și reuniunile pe secțiuni.

Şedința de deschidere a lucrărilor Sesiunii s-a desfășurat în ziua de 8 octombrie în Sala Albastră a muzeului. Participanții la manifestare au fost salutați de ex-directorul muzeului Nicolae Răileanu, de dr. Ion Gumenâi, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova și dr. Sergiu Musteață, decanul Facultății de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă". Cuvintele de salut ale celor care au onorat cu prezența manifestarea muzeului, s-au axat pe semnificația națională și internațională a Sesiunii, pe necesitatea continuării acestei tradiții și pe colaborarea fructuoasă a muzeului cu universitățile și institutele academice din țară și de peste hotare. S-a vorbit despre ceea ce s-a realizat până acum, dar și despre ceea ce trebuie să se facă.

De la prima ediție, manifestarea a fost gândită ca una complexă, lucrările sesiunii urmând să fie punctate cu vernisaje, lansări de carte. etc. Şi de data aceasta în cadrul ședinței de deschidere a lucrărilor Sesiunii a fost lansată revista muzeului Tyragetia, 2015, nr.1 - Arheologie și Istorie Antică și nr.2 - Istorie și Muzeologie. Dr. Aurel Zanoci a prezentat ambele numere ale revistei, menționând că revista este una științifică și se adresează, bineînțeles, specialiștilor, dar tematica diversă a articolelor poate interesa și publicul larg.

Lucrările Sesiunii s-au desfășurat în plen și trei secțiuni: Arheologie și Istorie Antică, Istorie Medievală și Modernă, Istorie Contemporană și Valorificarea Patrimoniului Muzeal. Lucrările în plen au fost conduse de dr.hab. Elena Ploșnița. În plen au fost audiate două comunicări de larg interes: dr.hab.prof.univ. Victor Ţvircun „Enigma postmortem a lui Dimitrie Cantemir" și dr.hab.prof.univ. Anatol Petrencu „Începuturile Gulag-ului: Arhipelagul Solovețk - Canalul Marea Albă-Marea Baltică".

Sesiunea anuală de comunicări științifice 2015

În cadrul secțiunilor au fost prezentate 65 de comunicări științifice, susținute de cercetători științifici, profesori universitari, muzeografi din republică și din străinătate. Paleta tematică abordată a fost bogată, valoarea comunicărilor a fost deosebit de ridicată, multe dintre ele stârnind discuții aprinse. În comunicările participanților au fost abordate probleme legate de istorie, arheologie, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural. Comunicările ca și discuțiile s-au dovedit la înălțime. Au fost expuse diverse opinii, exprimate sugestii, stabilite principii, înaintate ipoteze, făcute concluzii.

În încheierea acestei succinte prezentări a evenimentului aniversar se cuvine a mai spune că Sesiunea s-a încheiat cu o ședință de totalizare a rezultatelor. Sintetizând concluziile este necesar să menționăm că toți participanții au fost de acord asupra necesității și utilității Sesiunii de comunicări științifice. A 25-a ediție a Sesiunii anuale de comunicări științifice a reprezentat o reușită datorată eforturilor colectivului muzeal și sprijinului acordat de colegii noștri de la Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă". În toate intervențiile s-a subliniat importanța evenimentului și că manifestarea este, de fapt, una internațională, iar prezența colegilor din afara țării este o recunoaștere a valorii acestei Sesiuni. Înscriindu-se în cadrul amplei activități de cercetare științifică, Sesiunea de comunicări a muzeului reflectă preocuparea specialiștilor pentru cercetarea istoriei, arheologiei, muzeologiei.

Elena Ploșnița

#Exponatul Lunii

Portretul lui Mihai Eminescu de Alexandru Gușanov

Sesiunea anuală de comunicări științifice, ediția a XXV-a

8-9 octombrie 2015

#Exponatul Lunii