#Exponatul Lunii

În lumea ebluisantă a pietrelor prețioase și a metalelor nobile există unii bijutieri care s-au detașat evident, reușind, prin arta lor, să armonizeze perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă și inubliabilă.

Numele Fabergè - emblemă a originalității creațiilor unei Case devenite celebre - a scris istorie în lumea bijuteriilor și a artelor decorative. Talentul de-a reuni bijuteria, designul artistic și utilitatea în objets de lux și objets de fantesie a suscitat mereu o veritabilă fascinație. Confecționate din aur, argint, email și pietre prețioase, piesele realizate în atelierele Fabergé sunt dovada unei virtuozități ieșite din comun, distingându-se prin grija pentru detalii și perfecta asociere a materialelor. Chiar și piesele inspirate din vocabularul stilurilor anterioare poartă marca unei inconfundabile originalități.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează un spectaculos căuș, realizat în atelierele Casei Fabergé, la începutul secolului al XX-lea.

Căușul Fabergé reprezintă un melanj curios între „stilul rus" și stilul „modern". Este realizat din argint masiv, cu cupa circulară, aurită pe interior. Toarta supraînălțată, stilizată (tip cârlig), decorată cu motive vegetale, inele triple și perle de argint. Buza este împodobită cu un brâu lat, alcătuit din medalioane dreptunghiulare, ornamentate cu bucle spiralate și solzi stilizați, dispuse alternativ. Recipientul este susținut de patru piciorușe semisferice. În registrul central, sunt gravate inscripțiile: Eugenie von Platonow/St.Petersburg și ТОРГОВЫЙ ДОМЪ „АЛЕКСАНДРЪ"/1863/15/10/1913.

În urma cercetărilor presupunem că acest căuș a fost realizat la comanda negustorului de ghilda întâi, Alexander Trauberg, proprietarul Casei de Comerț „АЛЕКСАНДРЪ", de pe Bulevardul Nevsky 11, Sankt-Petersburg, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la fondarea firmei sale.

Însemnele de marcaj, poansonate pe exteriorul bazei: sigla K. ФАБЕРЖЕ, surmontată de stema Imperiului Rus, un profil feminin, văzut din dreapta, cu kokoshnik, în chenar oval, însoțită de litera majusculă Δ ( delta) din alfabetul grecesc și titlul argintului 88, certifică realizarea piesei de filiala moscovită a Casei Fabergé.

Creațiile cu șarm hipnotic realizate de Casa Fabergé au devenit idealul estetic al unei epoci, simboluri ale exuberanței și rafinamentului, create de un bijutier al regilor și un rege al bijuteriilor.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice (campania 2021)

20 aprilie 2022

În ziua de 20 aprilie 2022, sub egida Ministerului Culturii și a Comisiei Naționale Arheologice, și-a desfășurat lucrările Sesiunea Națională de Rapoarte - Cercetări arheologice în Republica Moldova, Campania 2021. Reuniunea științifică a fost organizată, în parteneriat, de Agenția Națională Arheologică și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, cu prilejul Zilei Internaționale a Monumentelor și Siturilor, marcată anual în data de 18 aprilie.

În cadrul sesiunii, care a avut loc la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, au fost prezentate în total un număr de 21 de comunicări științifice. O parte dintre acestea vizează cercetările arheologice preventive și/sau de salvare coordonate de Agenția Națională Arheologică, printre care se evidențiază cele din situl stratificat de la Costești-Gârlea (r-nul Ialoveni). De asemenea, menționăm investigațiile preventive la Cetatea Sorocii și în zona fostului Muzeu Bisericesc din Chișinău, coordonate de dr.hab. Sergiu Musteață, care s-au soldat cu rezultate deosebit de importante. Este de remarcat și comunicarea privind cercetările de salvare din situl pluristratificat de la Lipoveni, prezentată de dr. Sergiu Matveev și dr. Vlad Vornic, care au furnizat descoperiri interesante datând din epoca fierului, evidențiindu-se, în special, cele din sec. I-II d. Hr.

Dintre comunicările privind cercetările sistematice, sunt de subliniat cele privind investigațiile coordonate de dr. Aurel Zanoci și dr. Octavian Munteanu, care vizează descoperiri din microzonele Saharna și Orheiul Vechi, datând din epoca fierului și evul mediu timpuriu. Un interes aparte a suscitat comunicarea prezentată de Mariana Vasilache, privind cercetările non-invazive interdisciplinare, efectuate de o echipă mixtă moldo-germană în 14 situri (13 cucuteniene și o așezare a culturii Sântana de Mureș-Cerniahov) din nordul Republicii Moldova. Rezultate inedite au fost prezentate de dr. Ghenadie Sîrbu din săpăturile de la Gordinești II-Stînca goală, realizate în baza unui proiect moldo-polonez.

La final participanții au reiterat necesitatea investigațiilor arheologice cu aplicarea metodelor interdisciplinare, ce se impun a fi continuate și extinse în anii următori. Patrimoniul arheologic constituind o carte de vizită a patrimoniului național al Republicii Moldova pe plan internațional, care trebuie cercetat, valorificat și protejat!

Programul sesiunii este disponibil aici, iar rezumatele comunicărilor pot fi găsite aici.