#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea Naţională de Rapoarte – Cercetări arheologice în Republica Moldova, Campania 2023

19 aprilie 2024

Pe 19 aprilie 2024, sub auspiciile Ministerului Culturii și Comisiei Naționale de Arheologie, a avut loc Sesiunea Națională de Rapoarte - Cercetări Arheologice în Republica Moldova pentru Campania 2023. Evenimentul științific a fost organizat în colaborare între Agenția Națională de Arheologie și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, pentru a coincide cu Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor, celebrată în 18 aprilie.

În cadrul sesiunii de rapoarte arheologice, desfășurate la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, au fost prezentate în total 31 de comunicări științifice. Acestea au acoperit cercetările arheologice preventive și/sau de salvare, coordonate de Agenția Națională de Arheologie, evidențiind situri eneolitice asociate culturii Cucuteni-Tripolie Vadul lui Vodă I și Glinjeni X, precum și siturile arheologice precum așezarea fortificată stratificată Butuceni I - Cetățuie, fortificația liniară Valul lui Traian de Sus și tumulul 16 de la Corjeuți. De asemenea, au fost prezentate investigații preventive și sistematice din Chișinău și Cetatea Sorocii, coordonate de dr.hab. Sergiu Musteață și dr. Ion Ursu, care au avut rezultate semnificative.

Printre comunicările referitoare la cercetările sistematice, s-au evidențiat cele privind investigațiile coordonate de dr. Aurel Zanoci și dr. Mihai Băț, concentrate pe situri reprezentative din microzona Saharna, datând din prima și a doua epocă a fierului. De asemenea, a fost prezentată o comunicare de interes suscitat de dr. Octavian Munteanu, referitoare la săpăturile și cercetările interdisciplinare realizate de o echipă mixtă moldo-germană în așezarea de tip Poienești-Lucașeuca (sec. II-I î.Hr.) de la Ivancea-Sub Pădure.

Rezultate inedite au fost prezentate și de dr. Ghenadie Sîrbu privind cercetările din situl eneolitic de la Trinca-La Șanț (r-nul Edineț) și explorările paleobotanice la Caracușenii Vechi (r-nul Briceni), realizate în cadrul unui proiect moldo-german. O descoperire deosebit de valoroasă a fost un cuptor de olărie cu reverberație descoperit în situl eneolitic târziu de la Sângerei X I - Chirileni III, prin cercetările coordonate de arheologul Veaceslav Bicbaev în toamna anului trecut, complex care urmează să fie conservat, transportat și expus la Muzeul de Istorie și Etnografie de la Sângerei.

Între descoperirile arheologice fortuite, se remarcă un complex cu vase ceramice din secolul al II-lea d.Hr. de la Mereni (r-nul Anenii Noi) și, în special, un mormânt de înhumație din secolele al X-lea - al XII-lea de la Valea Mare (r-nul Ungheni), care a inclus mai multe piese de podoabă și port, unele fiind unice pentru zona carpato-nistreană. De asemenea, în anul precedent, a fost descoperită o barcă de lemn la Puhăceni (r-nul Anenii Noi), datată prin analize C14 în secolul al XVIII-lea.