#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisajul expoziției „Chișinău la linia roșie”

8 noiembrie 2024

În data de 8 noiembrie 2024, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a găzduit deschiderea expoziției documentare „Chișinău la linia roșie", o inițiativă ce oferă publicului o perspectivă profundă asupra patrimoniului urban al Chișinăului și asupra intervenției civice necesare pentru protejarea acestuia. Evenimentul, parte a unui proiect mai amplu realizat în parteneriat cu Asociația pentru Cultură și Arte Arbor și Arbor Institute for Culture, a reunit reprezentanți ai comunității culturale și ai societății civile, explorând atât istoria, cât și vulnerabilitățile arhitecturii orașului.

În discursul său de deschidere, directorul general al muzeului, dr. hab. Eugen Sava, a subliniat rolul crucial al muzeului în promovarea și protejarea patrimoniului urban și a salutat colaborarea cu organizațiile civice pentru a atrage atenția asupra clădirilor și monumentelor emblematice ale Chișinăului. Dr. Sava a remarcat că această inițiativă oferă publicului oportunitatea de a reflecta asupra importanței conservării arhitecturii istorice ca parte integrantă a identității culturale a orașului.

Managerul de proiect, Victoria Nagy Vajda, a evidențiat eforturile echipei și angajamentul partenerilor în documentarea clădirilor și spațiilor publice amenințate de diverse presiuni urbanistice. „Chișinău la linia roșie" este, în cuvintele sale, „o mărturie vizuală și documentară despre starea actuală a patrimoniului nostru și un apel la mobilizarea colectivă pentru a păstra ceea ce ne definește cultural și istoric." Expoziția reflectă munca intensă de cercetare și dialogul continuu cu membrii comunității științifice, artiști și activiști care luptă pentru protejarea spațiilor istorice.

Activistul Vitalie Sprânceană a vorbit despre importanța implicării societății civile în apărarea patrimoniului arhitectural, amintind că aceste clădiri și spații sunt parte din identitatea culturală a orașului și trebuie protejate nu doar pentru noi, ci și pentru generațiile viitoare. În cuvintele sale, „Chișinău la linia roșie este mai mult decât o expoziție - este o chemare la acțiune, o invitație pentru fiecare dintre noi să contribuim la conservarea patrimoniului și să fim atenți la modul în care orașul se dezvoltă."

Expoziția, deschisă publicului până pe 8 decembrie 2024, prezintă o selecție amplă de materiale documentare, colaje de fotografii istorice și contemporane, panouri informative, artefacte și înregistrări video. Acestea oferă vizitatorilor o viziune completă asupra stării actuale a patrimoniului urban al Chișinăului, prezentând atât evoluțiile recente, cât și provocările cu care acesta se confruntă. Scopul expoziției este de a sensibiliza publicul și de a promova un dialog activ despre importanța și vulnerabilitatea acestor spații istorice.

Expoziția „Chișinău la linia roșie", poate fi vizitată în perioada 8 noiembrie - 8 decembrie 2024, în sala patru a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.