#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisajul expoziției „Colonia germană Emmental – reflecții plastice”

17 septembrie 2024

Pe 17 septembrie 2024, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, a avut loc vernisajul expoziției „Colonia germană Emmental - reflecții plastice". Evenimentul a adus în prim-plan istoria coloniștilor germani din Basarabia, explorată prin lucrările de artă ce reflectă viața, tradițiile și moștenirea acestei comunități. Expoziția a oferit o oportunitate de a redescoperi legătura profundă dintre trecutul istoric și prezentul artistic, evocând momente semnificative din istoria comunității germane stabilite în regiune în urmă cu 210 ani.

Cu ocazia inaugurării, Dr. hab. Eugen Sava, Directorul general al MNIM, a deschis evenimentul, evidențiind importanța acestei expoziții în conservarea și promovarea patrimoniului istoric și cultural al coloniștilor germani din Basarabia. Veaceslav Repcinschii, directorul Agenției Relații Interetnice, a accentuat contribuția comunității germane la diversitatea culturală a regiunii și importanța colaborării între instituțiile culturale pentru a păstra vie memoria acestei moșteniri. Părintele dr. Petru Ciobanu a adus în atenție dimensiunea istorică și culturală a coloniștilor germani, subliniind impactul pe care valorile lor l-au avut asupra peisajului cultural al Basarabiei.

Din partea comunei Pervomaisc, dna Iana Suhan, directoarea casei de cultură, a vorbit despre legătura profundă dintre comunitatea locală și tradițiile germane, elucidând un scurt istoric al comunei. Muzeografa Lucia Marinescu, curatoarea expoziției din partea Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a oferit o prezentare detaliată a lucrărilor expuse și a explicat modul în care acestea surprind esența vieții și tradițiilor coloniștilor din Emmental.

Cu cuvânt de încheiere, Antonina Casap, autoarea lucrărilor expuse, a oferit o incursiune profundă în procesul său artistic, explicând modul în care experiențele personale și legătura sa cu istoria comunității germane din Basarabia au influențat creația acestei colecții. Ea a subliniat că fiecare lucrare este o formă de dialog între trecut și prezent, iar temele abordate, de la peisajele rurale și arhitectura specifică până la portretele coloniștilor, reflectă nu doar moștenirea culturală a comunității, ci și încercarea sa de a păstra vie memoria acestora.

Expoziția „Colonia germană Emmental - reflecții plastice" va rămâne deschisă publicului până pe 9 octombrie 2024, oferind vizitatorilor oportunitatea de a explora istoria comunității germane din Basarabia prin intermediul picturilor Antoninei Casap.