#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisarea expoziției „Icoane pictate pe cutii de muniție”

22 februarie 2024

În data de 22 februarie, în Sala 1 a Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc vernisarea expoziției „Icoane pictate pe cutii de muniție".

Cu luări de cuvânt au participat Ministrul Culturii, domnul Sergiu Prodan, Tomasz Kobzdej, Ambasadorul Republicii Polone în Republica Moldova, Marko Shevchenko, Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Tadas Valionis, Ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, doamna Olesia Shevchenko, soția ambasadorului Ucrainei în Republica Moldovei și nu în ultimul rând, autorii picturilor Oleksandr Klymenko și Sonia Atlanova.

Colecția prezentată la Chișinău conține 25 de icoane de unicat, ale artiștilor ucraineni Olexander Klymenko și Sonia Atlantova, printre care se regăsesc și lucrări mai noi, pictate pe cutii de muniție folosite în timpul actualei invazii a Rusiei asupra Ucrainei.

Proiectul combină două aspecte, la prima vedere imposibil de abordat unitar: icoana și cutia de muniție, moartea și viața. „Prin lucrările noastre vrem să transformăm moartea, al cărei simbol este cutia de muniție, în viață, simbolizată în mod tradițional în cultura ucraineană de icoană" - spune Klymenko. În 2014, ca răspuns la prima agresiune militară a Rusiei asupra Ucrainei, artiștii ucraineni au început să picteze icoane pe cutii de muniție. Acest demers atât de original și expresiv a avut de la bun început un impact foarte puternic asupra publicului.

Icoanele prezentate în cadrul expoziției de la Chișinău, au călătorit prin lume, până în prezent fiind expuse în 19 țări și în peste 150 de locuri, inclusiv la Parlamentul European.

Expoziția „Icoane pictate pe cutii de muniție" este organizată de Institutul Polonez din București și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Ambasada Republicii Polone la Chișinău și cu sprijinul Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova.

Expoziția poate fi vizitată până la 10 martie 2024, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.