#Exponatul Lunii

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).

Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.

Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.

Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.

Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisarea expoziției „Reinhard Heydrich. Atentatul. Moartea arhitectului Holocaustului"

22 ianuarie 2024

În data de 22 ianuarie, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost vernisată expoziția „Reinhard Heydrich. Atentatul. Moartea arhitectului Holocaustului". Expoziția aduce în prim-plan evenimentele din 27 mai 1942, când parașutiștii cehi Jan Kubiš și Josef Gabčík au pus capăt vieții lui Reinhard Heydrich, arhitectul Holocaustului. Acest eveniment notoriu a reprezentat un moment crucial în lupta împotriva opresiunii și în numele demnității umane.

Cu luări de cuvânt au participat Irina Șihova, Director Muzeului de Istorie a Evreilor din Republica Moldova; Sergiu Prodan, Ministrul Culturii; E.S. Stanislav Kazecky, Ambasadorul Republicii Cehe în Moldova; E.S. Vitalie Rusu, Ambasadorul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene; Livia Ermurachi, Director adjunct Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

„Este o pagină despre curaj și rezistență, o mărturie a faptului că, și în acele timpuri întunecate, au existat oameni convinși în triumful binelui și al păcii, în dreptul tuturor la o viață liberă trăită în demnitate, fără discriminare, fiind gata să-și sacrifice viața pentru aceasta", a subliniat Ministrul Culturii Republicii Moldova, Sergiu Prodan.

Evenimentul expozițional marchează un episod deosebit din istoria modernă a Cehiei și a confirmat sprijinul acordat de reprezentanții naționali și străini ai mișcării sioniste din întreaga Cehoslovacie interbelică. Asasinarea lui Heydrich a simbolizat o răsturnare a roții istoriei, subliniind importanța rezistenței și a curajului în fața atrocităților.

Expoziția este rezultatul colaborării strânse dintre Institutul de Istorie Militară Praga și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe, cu sprijinul Muzeului de Istorie Evreiască din Moldova, Ambasadei Republicii Cehe la Chișinău, Muzeului Național de Istorie al Moldovei, Ministerului Culturii și Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a Republicii Moldova.

„Indiferent de rasă, etnie, religie sau viziune politică, suntem și trebuie să rămânem oameni", a reiterat ministrul Prodan, subliniind esența umanității care depășește orice graniță sau diferență.

Evenimentul face parte din Săptămâna Memoriale a Holocaustului 2024 și aduce în atenția publicului momente definitorii ale istoriei contemporane, încurajând reflecția asupra valorilor fundamentale ale umanității și a importanței perpetuării memoriei istorice.