#Exponatul Lunii

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).

Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.

Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.

Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.

Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

ZIUA COMEMORĂRII VICTIMELOR STALINISMULUI

5-6 iulie 2022

În perioada 5-6 iulie 2022, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei s-au desfășurat un șir de activități consacrate zilei de 6 iulie - Ziua comemorării victimelor stalinismului.

În data de 5 iulie 2022 a avut loc Conferința știinţifico-practică „Memoria deportărilor și represiunilor staliniste: practici, probleme și perspective de valorificare muzeală". Evenimentul a întrunit reprezentanții comunității muzeografice, alături de istorici, antropologi, filologi și juriști preocupați de muzeificarea memoriei deportărilor și represiunilor staliniste din perspectiva responsabilităților, rolurilor și provocărilor pe care le confruntă instituția muzeală în prezentarea trecutului totalitar-comunist din RSS Moldovenească.

În data de 6 iulie 2022, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc un exercițiul memorialistic „Istorii din Gulag", cu participarea victimelor deportărilor și represiunilor politice, reprezentanților tinerei generații, mass-media și societății civile. La inaugurarea evenimentului a fost prezentă Doamna Consul al Republicii Lituania în Republica Moldova Eglė Bloznelienė, menționând despre proiectele bilaterale implementate în domeniul recuperării și valorificării istorice a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist și acțiunile comune în edificarea unei culturii europene a memoriei în societatea din Republica Moldova.

În cadrul evenimentelor comemorative a avut loc prezentarea scurtmetrajului de animație „Mâța Fără Nume". Filmul a fost realizat de Ghenadie Popescu, în baza mărturiilor supraviețuitorilor opresiunilor staliniste și a fost dedicat comemorării victimelor deportărilor din RSS Moldovenească. Proiectul a fost susținut de Centrul Național al Cinematografiei în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Casa de producție Impact-Plus și Asociația HomoDiversus.

Acțiunile comemorative au fost însoțite de vernisarea expoziției foto-documentare „Mărturii din GULAG. Memoria victimelor regimului totalitar-comunist". Expoziția a fost elaborată de Virgiuliu Bîrlădeanu, Ludmila D. Cojocaru, Elena Postică et al. în cadrul proiectului „Cultura memoriei pentru societățile în proces de transformare democratică: promovarea celor mai bune practici între Lituania și Republica Moldova", cu suportul Programului de promovare a democrației și cooperare pentru dezvoltare al MAE al Republicii Lituania.

Expoziția poate fi vizitată până în data de 25 iulie 2022.