#Exponatul Lunii

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).

Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.

Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.

Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.

Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Ziua Dragobetelui la Muzeul Național de Istorie a Moldovei

23 februarie 2015

În ajunul sărbătorii tradiționale românești de Dragobete, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a organizat în parteneriat cu Centrul Educației Estetice „Lăstărel" și Liceul Teoretic „Mircea Eliade" un eveniment de cinstire a valorilor culturale, a tradițiilor și obiceiurilor strămoșești.

„Ziua Îndrăgostiților", în varianta românească, provine de pe timpul dacilor și din credința într-un zeu al iubirii, a cărui sărbătorire marca și începutul primăverii.

Sărbătoarea dragostei și a primăverii de la muzeu a cuprins un spectacol literar-muzical cu genericul „Dragobetele sărută fetele", susținut de colectivele artistice ale Centrului Educației Estetice „Lăstărel", precum și de elevi ai Liceului Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu", Liceului Teoretic „Mircea Eliade" și Liceului Teoretic „Iulia Hasdeu".

Cu acest prilej, în Sala Albastră a muzeului, unde a avut loc evenimentul, a fost organizată și o expoziție de origami, care a completat atmosfera de sărbătoare.

Programul spectacolului literar-muzical „Dragobetele sărută fetele"

1. Cuvânt de salut din partea prezentatorilor Valeria Bârcă și Alexandru Iarovoi.
2. Evoluția Ansamblului de fluierari „Mugurașii" de la Centrul Educației Estetice „Lăstărel" cu un buchet de melodii, conducător Valeriu Mereuță:

- „Ciobănașul"
-„Rapsodia Română Nr.1 de George Enescu"
-„Trandafir de la Moldova"

3. Legenda lui Dragobete. Declamatori: Victoria Stratulat și Cristian Moșoi.
4. Dragobetele - simbolul primăverii. Prezintă: Alexandra Nicuță.
5. Sceneta „Dragobete - pupă fete". Interpretează: elevii clasei a XII-a a LT „Iulia Hașdeu", profesor Eugenia Martea.
6. Tradiții și obiceiuri la români de Dragobete. Prezintă: Laura Gherman și Gabriela Chiperi, LT „Iulia Hașdeu" .
7. Piesa muzicală „Ionel cu pălărie". Interpretează: Sorin Culeac, Centrul Educației Estetice „Lăstărel".
8. Dansul „Vals". Interpretează: Victorița Stratulat și Bogdan Cociurca, LT „Mircea Eliade".
9. Piesa muzicală „Doi ochi căprui". Interpretează: Andreea Cojocaru, LT „Mircea Eliade".
10. Poezia „Dragobete" de Viorica Pop. Recită: Mihaela Bargan, LT „Mircea Eliade".
11. Dansuri latino. Interpretează: Victorița Stratulat și Bogdan Cociurca, LT „Mircea Eliade".
12. Poezia „Ce este amorul" de Mihai Eminescu. Recită: Valeria Bîrcă și Alexandru Iarovoi.
13. Solo vioară. Valeria Graur, LRM „Ciprian Porumbescu".
14. Piesa muzicală „Iubirile nu mor". Interpretează: Sârbu Nicoleta, LRM „Ciprian Porumbescu".
15. Piesa muzicală „Dacă ploaia s-ar opri". Interpretează: elevele clasei a VI-a a LRM „Ciprian Porumbescu".
16. Piesa muzicală „E de necrezut". Interpretează: Sârbu Nicoleta, LRM „Ciprian Porumbescu".
17. Maxime despre dragoste. Declamator: Nicolae Grigoriță, LRM „Ciprian Porumbescu".
18. Dansul „Joc de sărbătoare". Interpretează: Ansamblul de dans modern „Boom Dance", Centrul Centrul Educației Estetice „Lăstărel". Conducător: Valentina Zagorscaia, Om Emerit; maestru de balet: Elena Guțu; maestru de concert: Irina Bogaciova.
19. Cuvânt de închidere. Larisa Bardier, șef de secție, MNIM.

Ziua Dragobetelui la Muzeul Național de Istorie a Moldovei

#Exponatul Lunii

Topor de luptă din piatră descoperit la Aluniș, r-ul Rîșcani

Ziua Dragobetelui la Muzeul Național de Istorie a Moldovei

23 februarie 2015

#Exponatul Lunii