#Exponatul Lunii

Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri. Pentru prima oară el a fost descoperit și folosit în China. Primele obiecte chinezești au ajuns în Europa în secolul al XIII-lea, însă o răspândirea mai largă a porțelanului chinezesc pe continentul european se atestă în secolul al XVII-lea. Tehnologia producerii porțelanului a fost ținută în secret foarte mult timp de către chineji.

Prima manufactură de porțelan dur din Europa, cea din orașul Meissen, a fost deschisă în 1710 datorită descoperirilor făcute în producerea porțelanului de către matematicianul și fizicianul din Saxonia Ehrenfried Walter von Ischirnhaus (1661-1708), realizate în practică de alchimistul de la curtea regală - Johann Friedrich Böttger (1682-1718), care a inventat smalțul și a obținut contopirea absolută a ciobului și smalțului. Fabrica Meissen, funcțională și astăzi, a creat și creează o gamă vastă de produse din porțelan. Realizate de cei mai buni artiști, sculptori și gravori, care utilizează culori unice, pictate manual, cu un design exclusiv, produsele Meissen sunt de o calitate și eleganță deosebită, cu o faimă mondială.

Serviciul de ceai, incomplet compus din 7 piese (ceainic, vas pentru lapte, zaharniță, două căni cu farfurioare), expus în această vitrină reprezintă un produs al celebrei fabrici din orașul Meissen, regatul Saxonia, Germania, lucrat în prima jumătate a secolului al XIX-lea din porțelan de înaltă calitate. Exponatul a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei prin transfer de la Casa-muzeu „G. Cotovschi" din Hâncești, închisă în anii 1989-1990.

Este remarcabil decorul acestor piese, executat manual numit „flori germane", unul din cunoscutele stiluri de decorare cu flori și plante, practicat de meșterii de la această manufactură încă din secolul al XVIII-lea, fiind influențați de porțelanul chinezesc, decorat cu imagini de flori și fructe. O trăsătură specifică al acestui stil de decorare consta în „împrăștierea florilor", adică aranjarea lor sub formă de inflorescențe florale individuale sau buchete pe suprafața obiectelor de porțelan.

Marcajul de pe partea inferioară a pieselor reprezintă două săbii încrucișate, elemente împrumutate din stema regatului Saxonia, aplicat manual cu vopsea de cobalt sub glazură. Cu mici schimbări în reprezentarea săbiilor, această marcă este utilizată începând cu anul 1722 și până în prezent. Pentru marcajul de pe piesele din serviciu este caracteristic redarea unor puncte proeminente pe săbiile încrucișate. Acest marcaj s-a utilizat la fabrica Meissen în perioada anilor 1815-1860.

Pictura policromă florală, aurirea și aplicarea bobocului de trandafir pe capacele ceainicului și a zaharniței, conferă o delicateță sublimă acestor piese, de o răspândire rară.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Ziua Mondială a Refugiatului

20 iunie 2023

În curtea Muzeului Național de Istorie a Moldovei, în data de 20 iunie 2023, s-a desfășurat un eveniment de comemorare a Zilei Mondiale a Refugiatului, organizat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova și de UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați. Tema ediției din acest an a Zilei Mondiale a Refugiatului - „Speranța departe de casă: o lume în care refugiații sunt întotdeauna incluși" - este extrem de relevanță în contextul exemplului puternic de incluziune a refugiaților oferit de Republica Moldova.

„Este și o zi în care trebuie să recunoaștem o realitate dureroasă: trăim într-o lume în care există 35 de milioane de refugiați. O lume care luptă să rezolve conflictele, persecuțiile și violența care îi forțează pe atât de mulți oameni să-și părăsească casele", a declarat Francesca Bonelli, reprezentanta UNHCR. Ea a adăugat că „este totuși o oportunitate de a ne reaminti că lucrând împreună este singurul mod de a transforma această realitate dureroasă în ceva ce asigură un viitor mai bun pentru toți, indiferent de proveniența lor".

În concordanță cu marcarea de către Guvern a Anului Culturii Ucrainene în Republica Moldova, tema comemorării Zilei Mondiale a Refugiatului din acest an reflectă această inițiativă.

„Ziua Mondială a Refugiatului este o ocazie de a arăta solidaritate față de refugiați, de a recunoaște importanța și contribuțiile lor la societate, dar și de a ne asigura că drepturile și demnitatea lor sunt protejate", a declarat Ministrul Culturii, Sergiu Prodan. El a subliniat că „trebuie să recunoaștem că, refugiații, odată ce li se oferă sprijinul și oportunitățile necesare, au potențialul de a aduce contribuții semnificative comunităților gazdă, de a îmbogăți societățile în care își caută adăpost. Ca națiune, ne-am demonstrat în mod constant angajamentul de a oferi protecție și asistență celor aflați la nevoie. Eforturile noastre de a oferi refugiu, relocare și oportunități de integrare persoanelor strămutate sunt o dovadă a valorilor noastre de compasiune, empatie și incluziune".

Evenimentul a inclus o interpretare a Orchestrei Naționale de Tineret din Republica Moldova, cu prestații speciale ale susținătoarei de rang înalt a UNHCR, Valentina Nafornița, și ale saxofonistului Igor Znatokov, din Ucraina.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei este onorat să fie gazda a asemenea eveniment și oferă suport oricărei inițiative de a ajuta oamenii în nevoie.