#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Ziua Națională a Imnului României în Republica Moldova

28 iulie 2024

Pe 28 iulie 2024, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost gazda unui eveniment, intitulat „Imnul național, simbolul unității românilor" - ediția a II-a, organizat de Asociația YUFest. Acest concert de operă, desfășurat în aer liber, a transformat curtea muzeului într-o scenă de spectacol, reunind trei tenori de renume din Iași: Florin Guzgă, Andrei Apreotesei și Andrei Fermeșanu. Acompaniați de Orchestra Simfonică Națională a Companiei „Teleradio Moldova", sub bagheta dirijorului Andrei Zapșa, acești artiști au oferit un recital de neuitat, captând atenția și emoțiile publicului prin interpretările lor de excepție.

Evenimentul a fost îmbogățit și de alte momente artistice remarcabile. Orchestra model a Inspectoratului General de Carabinieri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a adus pe scenă o prestație plină de vigoare și măiestrie, în timp ce Corul de copii CAPRICCIO, condus de doamna Elena Marian, a adus un strop de inocență și puritate prin vocile tinere și talentate ale celor mai mici artiști prezenți. Aceste elemente au completat un spectacol complex, care a îmbinat tradiția cu talentul, creând o atmosferă de sărbătoare a culturii și unității românești.

La eveniment au fost prezenți oaspeți de seamă, care au subliniat importanța culturală și simbolică a acestui concert. Istoricul și profesorul universitar Adrian Cioroianu, cunoscut pentru implicarea sa în promovarea valorilor culturale românești, a fost unul dintre cei care și-au arătat aprecierea față de inițiativa acestui eveniment. De asemenea, primarul Municipiului Iași, Mihai Chirică, a participat la eveniment, consolidând astfel legăturile culturale și de prietenie dintre Iași și Chișinău, orașe care împărtășesc o istorie comună și o moștenire culturală valoroasă. Prezența acestor personalități a accentuat semnificația momentului și a întărit mesajul de unitate și colaborare culturală dintre cele două state românești.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a fost, de asemenea, prezent la eveniment, subliniind importanța acestui concert în contextul verii culturale din Chișinău. El a evidențiat contribuția valoroasă adusă de vocile Operei din Iași, afirmând că spectacolul face parte integrantă din proiectul „Imnul național, simbolul unității românilor". Ministrul a subliniat că acest concert aduce un omagiu imnurilor naționale ale României și Republicii Moldova, simboluri ale valorii, istoriei și identității noastre comune. În discursul său, Sergiu Prodan a menționat că astfel de evenimente sunt esențiale pentru întărirea legăturilor culturale dintre cele două state și pentru promovarea unui viitor european comun, bazat pe valori de pace, dezvoltare și cultură.