#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Ziua Națională a Imnului României în Republica Moldova

28 iulie 2023

Asociația YUFest a organizat în premieră, la Chișinău, evenimentul „Ziua Națională a Imnului României în Republica Moldova". Manifestarea a avut loc vineri, 28 iulie 2023, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei și a adunat oaspeți din ambele țări, pentru a celebra identitatea românească comună.

Evenimentul a debutat cu o conferință de presă în Sala Marii Uniri, unde au fost prezenți vorbitori de seamă, printre care se numără Andrei Fermeșanu, manager și solist al Operei Naționale Române din Iași, Prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, Manager general al Bibliotecii Naționale a României, Livia Sîrbu, Directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei și Lia Anton, președintele Asociației YUFest, organizator al evenimentului. Aceștia au discutat despre importanța imnului național în păstrarea și promovarea identității românești din Republica Moldova și au subliniat rolul evenimentului în consolidarea legăturilor dintre cele două țări.

După conferința de presă, participanții au avut ocazia să se bucure de un concert inedit susținut de „Corul Marii Uniri", un ansamblu coral bărbătesc din Iași, condus de maestrul Andrei Fermeșanu. Repertoriul concertului a inclus melodii istorice care au servit drept imn național al României pe parcursul a zeci de ani, precum „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor" (1862), „Trăiască Regele" (1884), „Zdrobite cătușe" (1948), „Te slăvim, Românie" (1953), „Trei culori" (1977) și „Deșteaptă-te române!" (1991-prezent). Audiența s-a bucurat de interpretarea emoționantă a acestor piese muzicale care au o încărcătură simbolică și patriotică deosebită.

Evenimentul s-a încheiat cu o recepție, unde invitații au avut ocazia să deguste vinuri autohtone și să continue dialogul într-o atmosferă plăcută și prietenoasă. Participanții au apreciat eforturile Asociației YUFest în organizarea acestui eveniment memorabil și au exprimat speranța că astfel de manifestări culturale vor continua să contribuie la întărirea relațiilor dintre România și Republica Moldova.

Evenimentul este organizat de Asociația YUFest și susținut financiar de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, în cadrul proiectului „Imnul național, simbolul unității românilor!", cu scopul de a păstra, dezvolta și afirma identitățile etnice, culturale, religioase și lingvistice românești din Republica Moldova, precum și întărirea legăturilor dintre România și Republica Moldova.