Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
Anuarul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, nr. II
Chișinău, 1995
I. Studii
• Nicolae Răileanu,Din istoria muzeului Regional al Basarabiei • Grigore Jitaru, Blazonul Basarabilor. Secolul XIV • A.I. Sâci, Imigrația românească în Canada, anii 1900-1939 • Grigore Bârsa, Narodnicismul lui C. Stere: între real și ipoteze • Jipa Rotaru, Primele unități militare Naționale Basarabene în slujba unirii cu România • lohan Engstrom, The Caroline Army
II. Istorie veche și arheologie
• Nicolae Chetraru, Contribuții la cunoașterea paleoliticului inferior în Moldova • Nicolae Chetraru, Bobulesti VI - o stațiune de la începutul paleoliticului superior în Moldova • Ilie Borziac, Podgori I - o nouă stațiune pluristratigrafică din paleolitul superior în bazinul Nistrului Mijlociu • Natalia Golțeva, Considerații preliminare asupra stratigrafiei cultural-cronologice a cetățuei Hlinjeni II • Natalia Golțeva, Toporul de piatră de la Şoldănești • Natalia Mateevici, Toarte de amfore ștampilate în fondurile Muzeului
III. Istorie
• Vlad D. Ghimpu, O ctitorie domnească în Basarabia: mănăstirea Căpriana • Mihai Onilă, File din istoria bisericii «Intrarea în biserica» din satul Râșcova, secolul XVIII • Valeriu Bucarschi, O hartă a Moldovei din secolul XVIII • Maria Hasnaș, Kazimiriștii în Basarabia • Elena Ploșnița, Aspecte privind dezvoltarea presei de limbă în Basarabia • Alexandru Roman, Rolul academicianului Dmitrie Onciul în istoria arhivelor din Basarabia • И.В. Жалоба,Буковинский сплав леса Прутом и его притоками в XIX - начале XX вв. • Irina Gonciarova, Arhitectul basarabean Cristofor Nicolaidi • Antonina Cracan, Cantacuzinii în Basarabia. File istorice • Maria Pripa, Din tezaurul spiritual al neamului. M.Berezovschi • Aurelia Cornețchi, Liceul de fete din Comrat • О.Ю. Щипакина, Коллективизация в СССР и ее последствия для Автономной Республики Молдавии • Elvira Vacula, Aspecte din activitatea societăților de binefacere din Basarabia • Nadejda Lavric, Din amintirile ostașilor basarabeni din armata română • Д.А. Крупейников, Молдаване - Герои Советского Союза • Ala Robu, Represiile - mijloc de menținere a sistemului administrativ de comandă • И.Ф. Рыжова, Раскулачивание 1949 года в Молдавии • Л.И. Пасиковская,Операция «Север» • Vera Belous, Deportați din motive politice • Elena Postică, File din istoria mișcării de eliberare Națională din Basarabia în anii postbelici • Ю.А. Марчук, Из истории балканских войн 1871-1878 годов
IV. Muzeografie și arhivistică
• Mustafa ali Mehmed, Jipa Rotaru, Ion Deboveanu, Principatele Române în vâltoarea preliminărilor păcii Ruso-Turce de la București din 29 mai 1812
V. Recenzii
• Ilie Borziac, Nicolae Chetraru, Alexandru Păunescu. Ripiceni-Izvor. Paleolitic și mezolitic. Studiu monografic. București, 1993
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.