EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. IV [XIX], nr. 1


Considerații privind schimbul cu sare în mileniile VI-II î. Hr. în spațiul carpato-dunărean
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Considerații privind schimbul cu sare în mileniile VI-II î. Hr. în spațiul carpato-dunărean

Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

The article deals with prehistoric salt production and exchange of salt in south-east and east-central Europe. The major points of the article are: 1. the modeling of the traditional forms of salt production and exchange in the area; 2. the identification of archaeological indications specific to every type of salt production and exchange; 3. the classification of available archaeological evidence of prehistoric salt production and exchange in Carpatho-Danubian zone.

Salt had two major senses during prehistoric period: on one hand it was as a good of daily consumption and thrifty use, on the other hand it was the exotic good. Every of these senses implied different types of production and exchange. The daily consumption and thrifty use salt could be made both within domestic and industrial productions. Of these, only industrial one was intended for long-distance exchange of salt. Salt as the exotic good was made only within special i.e. „sacred" type of production. This type of industry produced „miraculous" salt which was mainly, if not exclusively, intended for long-distance exchange.

The available archaeological evidence of salt production in the Carpatho-Danubian area is classified in the article on the above principles (tab. 1). Thus, the Neolithic salt production centers from Subcarpathian Moldavia (Lunca and Ţolici) as well as the Eneolithic one from the same area (Cucuieți) are attributed in the article to the domestic production of salt for daily consumption and thrifty use. The main goal of this type of production was to produce salt for domestic use or/and for short-distance traffic. Neolithic and especially Eneolithic salt production attested at Provadia-Solnitsata (northeast Bulgaria) is classified as industrial one. It produced common salt by evaporation of brine, and its main destination was the long-distance exchange, perhaps to east Balkans and North-Pontic area. The Eneolithic salt production centers from subcarpathian Moldavia (Lunca, Ţolici, Cacica, Solca etc.) produced exotic salt in the form of small cone-shaped cakes by evaporation in small briquetage. It was produced for long-distance exchange. The two Early Bronze Age salt production sites from northern Transylvania (Băile Figa and Săsarm) are classified as the domestic production centers which extracted rock salt for their own use and/or for short-distance traffic.

More attention is paid in the article to the end of Middle and Late Bronze Age (the end of 17th-9th centuries BC) salt mining centers from Transylvania and Maramureș: Băile Figa, Caila, Săsarm, Ocna Dej, Valea Florilor, Valea Regilor (Tisolovo) and Solotvino (Ocna Slatina) (Case Study). By all the available evidence, these centers seem to have been involved in the large-scale salt production and long-distance trade. Blocks of rock salt were traded from these centers to Hungarian Plane, by Someș and Tisa rivers. It is well-known fact that the period of functioning of the above salt mining production centers was the one of widest spread of tin bronze objects in the area. That is why, it seems likely that in exchange of salt its owners get, among other goods, tin.

List of illustrations:
Fig. 1. The map of the Late Bronze Age salt mining sites: 1 - Caila; 2 - Săsarm; 3 - Băile Figa; 4 - Ocna Dej; 5 -  Valea Florilor; 6 - Solotvino (Ocna Slatina); 7 - Valea Regilor (Tisolovo).
Fig. 2. Northern Transylvania. Troughs in situ: 1 - Caila; 2, 3 - Băile Figa. Behind the trough at the position 2 the one can observe a ladder.
Fig. 3. Băile Figa. One of the troughs (the same at fig. 2/3, the nearest plan). Wood.
Fig. 4. Băile Figa. The pegs from the trougs (the troughs at fig. 2).
Fig. 5. Băile Figa. One of the troughs (uncovered close to the trough at fig. 2/2).
Fig. 6. Băile Figa. The pegs from one of the troughs (the trough at fig. 5).
Fig. 7. Băile Figa, the year 2010. The experiment with the trough.
Fig. 8. Băile Figa. Mining tools. Stone.
Fig. 8. Băile Figa. Tools. Wood.
Fig. 10. Băile Figa. The wooden construction for storage of salt (?).
Fig. 11. Băile Figa. The parts of wooden constructions for storage of salt (?).




 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC