În lumea ebluisantă a pietrelor prețioase și a metalelor nobile există unii bijutieri care s-au detașat evident, reușind, prin arta lor, să armonizeze perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă și inubliabilă.
Numele Fabergè - emblemă a originalității creațiilor unei Case devenite celebre - a scris istorie în lumea bijuteriilor și a artelor decorative. Talentul de-a reuni bijuteria, designul artistic și utilitatea în objets de lux și objets de fantesie a suscitat mereu o veritabilă fascinație. Confecționate din aur, argint, email și pietre prețioase, piesele realizate în atelierele Fabergé sunt dovada unei virtuozități ieșite din comun, distingându-se prin grija pentru detalii și perfecta asociere a materialelor. Chiar și piesele inspirate din vocabularul stilurilor anterioare poartă marca unei inconfundabile originalități.
Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează un spectaculos căuș, realizat în atelierele Casei Fabergé, la începutul secolului al XX-lea.
Căușul Fabergé reprezintă un melanj curios între „stilul rus" și stilul „modern". Este realizat din argint masiv, cu cupa circulară, aurită pe interior. Toarta supraînălțată, stilizată (tip cârlig), decorată cu motive vegetale, inele triple și perle de argint. Buza este împodobită cu un brâu lat, alcătuit din medalioane dreptunghiulare, ornamentate cu bucle spiralate și solzi stilizați, dispuse alternativ. Recipientul este susținut de patru piciorușe semisferice. În registrul central, sunt gravate inscripțiile: Eugenie von Platonow/St.Petersburg și ТОРГОВЫЙ ДОМЪ „АЛЕКСАНДРЪ"/1863/15/10/1913.
În urma cercetărilor presupunem că acest căuș a fost realizat la comanda negustorului de ghilda întâi, Alexander Trauberg, proprietarul Casei de Comerț „АЛЕКСАНДРЪ", de pe Bulevardul Nevsky 11, Sankt-Petersburg, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la fondarea firmei sale.
Însemnele de marcaj, poansonate pe exteriorul bazei: sigla K. ФАБЕРЖЕ, surmontată de stema Imperiului Rus, un profil feminin, văzut din dreapta, cu kokoshnik, în chenar oval, însoțită de litera majusculă Δ ( delta) din alfabetul grecesc și titlul argintului 88, certifică realizarea piesei de filiala moscovită a Casei Fabergé.
Creațiile cu șarm hipnotic realizate de Casa Fabergé au devenit idealul estetic al unei epoci, simboluri ale exuberanței și rafinamentului, create de un bijutier al regilor și un rege al bijuteriilor.
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
The citadel is situated 600-800 m east of Mereșeuca village, Mereșeuca commune, Ocnița district, on a high, isolated hill, on the right bank of the Driver river. The local inhabitants call this headland „Cetățuie.” On the west side, the hill has the aspect of a narrow isthmus, crossed transversally by a flattened earth rampart. The isthmus becomes wider to the east of the wall, forming an ascending slope. One isthmus slope had been scarped at around 100 m away from the wall. Starting with the scarp level a semi-circular wall appears headed towards the south and north-east of the hill. One of the wall extremities ends at the northern steep edge of the hill, while another was probably connected to the scarp. The internal defensive line, repeating the shape of the anterior one, lies at the distance of 40-50 m from the wall and forms a central circular platform with a diameter of 100 m. The fortified surface of the citadel is about 2 ha.
The site was discovered in 1949 by T.S. Passek. The research uncovered four Eneolithic horizons and layers belonging to cultures Černoles, Sântana de Mureș-Černjachov and to the old Russian culture. The wall and ditch from the older cultural deposits had been sectioned in 1984. The ditch intersected the cultural layers going down into the sterile soil to the depth of 3.3-3.5 m. The ditch has a width of 0.8-1.0 m at the bottom and up to 5 m in the upper part.
In the outer part of the wall, as well as in the ditch’s channel, under the black-earth layer, a clay layer was attested provoked by downward erosion from the top hill where it initially lay at the base of the wooden wall built on the top rampart. The wall was probably made of a hull of beams, supported by pillars arranged vertically in pairs. The wall thickness reached around 2 m. The inferior part of the hull, which formed the wall, was filed up with earth, and the upper part formed chambers called strelnițe. Living and household structures built of beams were found in the inferior part of the rampart. It had around 8 m width at the base and 3 m heigh and rose around 6 m above ground together with the wall.
The ceramic and amphorae material discovered during the investigations allows us to dates the citadel to the 12th- 13th centuries. It was deserted and burnt probably by order of Tatar-Mongols at the middle of the 13th century. The closest analogies for Mereșeuca-Cetățuie fortification can be found at Lencăuți (fortress) and at Lomacinți, in northern Bucovina.
It appears that the fortress from Mereșeuca represents the southernmost outpost, an observation citadel of Halici from the right bank of Dniester. We can assume, as a hypothesis, that this citadel corresponds with the town Kucelmin from older Russian chronicles.
List of illustrations:
Fig. 1. Mereșeuca-Cetățuie: 1 - placement of citadel Mereșeuca-Cetățue on the map of Republic of Moldova; 2 – visual plan of fortress (1 - excavations from 1980, 2 - section through the wall and ditch); 3 - placement of the fortress on the topographic map; 4 - fortress Mereșeuca-Cetățuie, view from west. Fig. 2. Mereșeuca-Cetățue. Plan and profile of section through the wall and defensive ditch: 1 - south-east profile; 2 - north-west profile; 3 - agglomeration of stones and remains of grinders, in plan; 4 - plan of section bottom. Fig. 3. Mereșeuca-Cetățuie: 1-4 - Cucuteni-Tripolie ceramics; 5-7 - pieces from Bronze Age. Fig. 4. Mereșeuca-Cetățuie: 1-11 - ceramics from the 12th-13th centuries. Fig. 5. Mereșeuca-Cetățuie: 1-5, 7, 9 - ceramics from the 12th-13th centuries; 6, 8 - amphorae fragments from the 12th-13th centuries.
Иван Власенко
Complexe locative tardive din așezarea medievală de la Rudi
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко, Вячеслав М. Бикбаев
Средневековое погребение у с. Хыртопул Маре
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Alexandru Levinschi, Ivan Vlasenco
Înmormântarea getică prin incinerație din așezarea medievală Poiana I
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Orizonturile cultural-cronologice hallstattiene de la așezarea pluristratigrafi că Ivancea II
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007
Иван Власенко
Rezultatele perieghezelor arheologice în raioanele centrale și de nord ale Republicii Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În lumea ebluisantă a pietrelor prețioase și a metalelor nobile există unii bijutieri care s-au detașat evident, reușind, prin arta lor, să armonizeze perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă și inubliabilă...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.