Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
Două noi depozite și unele descoperiri izolate de piese metalice din epoca bronzului - Halstatt-ului timpuriu de pe teritoriul Republicii Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul introduce în circuitul științific două noi depozite și descoperiri izolate de bronzuri de pe teritoriul interfluviului pruto-nistrean. Piesele respective pot fi datate cu bronzul târziu - începutul halstattului și sunt legate de culturile Sabatinovka, Noua, precum și de grupurile halstattiene timpurii. De un interes deosebit este tezaurul din Brănești, care conține unele tipuri de piese, care nu au fost cunoscute până acum pe spațiile de la vest de Nistru. De asemenea, remarcabilă este structura depozitelor vizate, care poate indica un posibil caracter votiv al depunerii acestora.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Localizarea descoperirilor de tezaure și piese izolate: 1 - Dămășcani; 2 - Şaptebani; 3 - Telenești; 4 - Lupa- Recea; 5 - Seliște; 6 - Brănești; 7 - Hîncești; 8 - Costești; 9 - Lipoveni; 10 - raionul Soroca; 11 - raionul Cantemir; 12 - Rezeni.
Fig. 2. Descoperiri izolate din interfluviul pruto-nistrean: 1 - Hâncești; 2, 6, 9, 11 - Republica Moldova, locul exact al descoperiri incert; 3 - Telenești; 4 - Seliște; 5 - Dămășcani; 7 - Şaptebani; 8 - Lupa-Recea; 10 - Costești; 12 - raionul Cantemir; 13 - raionul Soroca; 14 - Rezeni.
Fig. 3. Tezaurul de la Lipoveni.
Fig. 4. Tezaurul de la Brănești. Desenele pieselor.
Fig. 5. Tezaurul de la Brănești. Fotografii.
Fig. 6. Distribuția analogiilor pentru unele piese din tezaurul de la Brănești în spațiul nord-pontic: a-c - celturi (a. tezaure, b. forme pentru turnat, c. descoperiri izolate); d-f - lănci de tipul Keliberda (d. tezaure, e. forme pentru turnat, f. descoperiri izolate). 1 - Brănești; 2 - Kremenciug; 3 - Kapulovka; 4 - Crimeea; 5 - Zlatopol; 6 - Laski; 7 - muzeul Volgograd; 8 - regiunea Dnepropetrovsk; 9 - Loboikovka; 10 - Kabakovo; 11 - Soldatovo; 12 - Keliberda; 13 - Leopol; 14 - Ivankovici; 15 - Gogolev; 16 - Repievka; 17 - Karmanovo (după: Дергачев 2011; Клочко 2006; Ушурелу 2010; Шарафутдинова 1982; Bočkarev, Leskov 1980; Leskov 1981).
Denis Topal
Utilizarea bronzului la producerea akinakesurilor scitice timpurii
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Денис Топал
Е. Сава, С. Агульников, И. Манзура, Исследования курганов в Буджакской степи (1980- 1985 гг.). Кишинев: Bons Offices, 2019, 368 с., ISBN: 978-9975-87-560-8
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Денис Топал
Akinakai la hotarele vestice ale Sciției. Descoperiri de săbii și pumnale scitice de pe teritoriul Republicii Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Денис Топал
Бронзовые котлы скифского периода из коллекции Национального музея истории Молдовы
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Stanislav Țerna
Așezarea tripoliană tardivă de lângă satul Volovița (raionul Soroca, Republica Moldova)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
