#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Publicaţii

Revista „Tyragetia"

vol. IX [XXIV], nr. 1

Ecaterinovca – așezare a culturii Sântana de Mureș - Černjahov

ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Иван Власенко, Татьяна Щербакова

Ecaterinovca – așezare a culturii Sântana de Mureș - Černjahov

Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015

Rezumat

În anul 1978 au fost realizate cercetări arheologice de salvare la așezarea culturii Sântana de Mureș - Černjahov din preajma satului Ecaterinovca, raionul Cimișlia. Ca urmare a investigațiilor efectuate pe o suprafață de cca 1800 m2 au fost descoperite trei construcții de suprafață din carcasă de lemn, unse cu lut, dintre care una a fost utilizată drept locuință, iar restul având destinație gospodărească. De asemenea, au fost atestate: un bordei, două gropi de provizii, gropi menajere, gropi de la pari, precum și un cuptor mobil din lut. În una din gropile de provizii au fost descoperite cinci vase întregi: trei chiupuri în care s-a atestat mei carbonizat; o amforă masivă din lut de culoare roșie cu trunchiul canelat; un urcior de culoare cenușie cu gâtul îngust și cu o singură toartă. Sortimentul ceramicii rudimentare și al celei ﬁne este obișnuit pentru monumentele acestei culturi. Predomină fragmentele de ceramică cenușie lucrată la roată și cele ale amforelor de culoare roșie. Procentajul ceramicii modelată cu mâna este nesemniﬁcativ. De asemenea, au fost descoperite piese din: lut, ﬁer, piatră, os, sticlă și bronz. Pornind de la datarea amforei cu gâtul larg și a ﬁbulei din bronz, așezarea Ecaterinovca a fost încadrată în sec. IV.

Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Amplasarea așezării Ecaterinovca pe harta topograﬁcă (1) și pe harta Republicii Moldova (2). Fig. 2. Ecaterinovca. Planul secțiunii III. Fig. 3. Ecaterinovca. Secțiunea III. Planurile și proﬁlurile complexelor: 1 - groapa 1A; 2 - groapa 2A; 3 - cuptorul 1. Fig. 4. Ecaterinovca. Planul secțiunii IV. Fig. 5. Ecaterinovca. Piese individuale: 1-4 - din sticlă și din pastă sticloasă; 6, 8, 11 - din ﬁer; 7 - din bronz; 9, 12, 13, 15 - din lut; 14, 16 - din piatră. Fig. 6. Ecaterinovca. Secțiunea IV. Planurile și proﬁlurile complexelor: 1 - groapa 1A; 2 - bordeiul 1. Fig. 7. Ecaterinovca. Ceramică: 1 - din umplutura gropii 1A, secțiunea IV; 4 - din umplutura gropii 1A, secțiunea III. Fig. 8. Ecaterinovca. Ceramică din umplutura gropii 1A, secțiunea IV.

Иван Власенко

Orizonturile cultural-cronologice hallstattiene de la așezarea pluristratigrafi că Ivancea II

Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007

Иван Власенко

Rezultatele perieghezelor arheologice în raioanele centrale și de nord ale Republicii Moldova

Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Иван Власенко

Раннесредневековые костяные рукояти ножей с кольцевыми вырезами, как один из возможных признаков этнической атрибуции тиверцев

Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Иван Власенко

Укрепления городища Мерешеука-Четэцуе

Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică