Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).
Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.
Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.
Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.
Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul este rezervat materialelor iconografi ce referitoare la eftaliți, care au locuit în Asia Centrală și în teritoriile învecinate în sec. IV-VI p. Chr., având în sec. V-VI p. Chr. posibilitatea de a crea un mare imperiu. Materialele iconografi ce care se referă la această perioadă apar într-un număr destul de redus, iar datarea lor, de multe ori, este aproximativă sau chiar inexactă. În pofi da celor menționate, autorul a întreprins unele încercări de a interpreta informația disponibilă despre eftaliți, provenită din diverse surse, chiar dacă unele probleme vor rămânea discutabile și în viitor.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Eftaliții și vecinii lor la mijlocul sec. VI p. Chr. (după Miller 1959). Fig. 2. Sigilii: 1 - sigilul lui Khingila. Imprimat; 2 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene; 3 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene; 4 - sigiliul și imprimat al unui bust de femeie; 5 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene; 6 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene (adaptat din Ставиский 1961; Lerner 1999; Callieri 2002). Fig. 3. Balalyk-tepe. Pictură murală (adaptat din Брыкина 1999). Fig. 4. Samarkand (Afrasiab). 1-4 - Picturi murale (adaptat din Брыкина 1999). Fig. 5. 1 - Harta frontierelor Chang'an (Xi'an) cu indicarea locului înmormântărilor sogdiene; 2 - planul mormântului lui Shi Jun (după Junkai 2005). Fig. 6. Mormântul lui Shi Jun. Imaginea unei căpetenii eftalite (?) pe partea de nord a sarcofagului (după Grenet, Riboud 2003). Fig. 7. Bolul de la Chilek. Detaliu. Uzbekistan (adaptat din Cultural 1985). Fig. 8. Bolul de la Swat (Muzeul Britanic). Detalii (adaptat din Göbl 1967). Fig. 9. Teracote: 1, 8 - Dalverzin-tepe; 2, 5-7 - Budrach; 3 - Valea Surkhandary; 4 - Valea Hissarului (după Il'yasov 2001).
Aydogdy Kurbanov
Materiale numismatice referitoare la eftaliți
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
