Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri. Pentru prima oară el a fost descoperit și folosit în China. Primele obiecte chinezești au ajuns în Europa în secolul al XIII-lea, însă o răspândirea mai largă a porțelanului chinezesc pe continentul european se atestă în secolul al XVII-lea. Tehnologia producerii porțelanului a fost ținută în secret foarte mult timp de către chineji.
Prima manufactură de porțelan dur din Europa, cea din orașul Meissen, a fost deschisă în 1710 datorită descoperirilor făcute în producerea porțelanului de către matematicianul și fizicianul din Saxonia Ehrenfried Walter von Ischirnhaus (1661-1708), realizate în practică de alchimistul de la curtea regală - Johann Friedrich Böttger (1682-1718), care a inventat smalțul și a obținut contopirea absolută a ciobului și smalțului. Fabrica Meissen, funcțională și astăzi, a creat și creează o gamă vastă de produse din porțelan. Realizate de cei mai buni artiști, sculptori și gravori, care utilizează culori unice, pictate manual, cu un design exclusiv, produsele Meissen sunt de o calitate și eleganță deosebită, cu o faimă mondială.
Serviciul de ceai, incomplet compus din 7 piese (ceainic, vas pentru lapte, zaharniță, două căni cu farfurioare), expus în această vitrină reprezintă un produs al celebrei fabrici din orașul Meissen, regatul Saxonia, Germania, lucrat în prima jumătate a secolului al XIX-lea din porțelan de înaltă calitate. Exponatul a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei prin transfer de la Casa-muzeu „G. Cotovschi" din Hâncești, închisă în anii 1989-1990.
Este remarcabil decorul acestor piese, executat manual numit „flori germane", unul din cunoscutele stiluri de decorare cu flori și plante, practicat de meșterii de la această manufactură încă din secolul al XVIII-lea, fiind influențați de porțelanul chinezesc, decorat cu imagini de flori și fructe. O trăsătură specifică al acestui stil de decorare consta în „împrăștierea florilor", adică aranjarea lor sub formă de inflorescențe florale individuale sau buchete pe suprafața obiectelor de porțelan.
Marcajul de pe partea inferioară a pieselor reprezintă două săbii încrucișate, elemente împrumutate din stema regatului Saxonia, aplicat manual cu vopsea de cobalt sub glazură. Cu mici schimbări în reprezentarea săbiilor, această marcă este utilizată începând cu anul 1722 și până în prezent. Pentru marcajul de pe piesele din serviciu este caracteristic redarea unor puncte proeminente pe săbiile încrucișate. Acest marcaj s-a utilizat la fabrica Meissen în perioada anilor 1815-1860.
Pictura policromă florală, aurirea și aplicarea bobocului de trandafir pe capacele ceainicului și a zaharniței, conferă o delicateță sublimă acestor piese, de o răspândire rară.
Femeia și puterea în istoria dinastiei Asăneștilor
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Articolul este consacrat istoriei dinastiei Asăneștilor prin prisma rolului femeilor în obținerea puterii la domnie. Caracterizând particularitățile și generalitățile din istoria dinastiilor de monarhi ai Bulgariei medievale, am dorit să atragem atenția asupra unui fapt de o importanță majoră în istoria europeană. „Factorul feminin” a jucat, practic, un rol decisiv în păstrarea dreptului dinastic la tron. Pe de o parte, Bulgaria nu era o excepție, moștenirea tronului se făcea și pe linie feminină. Pe de altă parte, apar noi forme, mai puțin specifice pentru alte țări. Precum arată cercetările, chiar dacă femeile nu aveau dreptul la tron, dreptul la putere, tocmai ele constituiau „veriga de salvare” a dinastiei domnitoare, și erau „armă de salvare” în ce privește cucerirea puterii de către bărbați.
Înrudirea cu o reprezentantă a dinastiei domnitoare, împărătești era argumentul principal al realităților politice și al cerințelor epocii. Excepție făcea doar căsătoria cu o văduvă. Aceasta a devenit una din metodele principale și larg practicate în Bulgaria. De exemplu, în Moldova medievală nu se cunosc asemenea cazuri și chiar nu erau admise asemenea lucruri.
Statutul și situația văduvei se schimba radical, aceasta fiind izgonită sau chiar asasinată. Nu exista nicio posibilitate de urcare la tron prin căsătorie cu o văduvă. În unele cazuri mamele asigurau puterea pentru copii lor, dar forma transmiterii puterii prin intermediul unei femei regente se practica pe larg și se cunoștea, fără excepție, în toate țările europene.
Lilia Zabolotnaia
Movilencele și descendenții. Pagini necunoscute. Unele contribuții la genealogia descendenților lui Ieremia Movilă
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lilia Zabolotnaia
Forţa şi slăbiciunile Alexandrei Osipovna Smirnova-Rosset (cronică asupra originilor unei femei din epoca lui A. Puşkin)
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lilia Zabolotnaia
Noi direcții în știința istorică contemporană a Moldovei. Rezultate și perspective
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lilia Zabolotnaia
Moștenirea epistolară din textele feminine. Corespondența privată a surorilor Cantemir
Tyragetia, serie nouă, vol. XVII [XXXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lilia Zabolotnaia
Helena Krasowska, The Polish Minority in South-Eastern Ukraine. Warsaw: Institute of Slavic Studies, Polish Academy of Sciences, 2017, 389 p. ISBN: 978-83-64031-65-6
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.