EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. X [XXV], nr. 1


Керамика «типа Кукутень С» в керамических ансамблях культурного комплекса Кукутень-Триполье (Постановка проблемы и краткая историография)
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Керамика «типа Кукутень С» в керамических ансамблях культурного комплекса Кукутень-Триполье (Постановка проблемы и краткая историография)

Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2016

Cuvinte-cheie: Cucuteni, Tripolie, ceramică de tip Cucuteni C, import, influență.

Rezumat: Ceramica Cucuteni C este un nou tip de ceramică de „bucătărie" care apare în materialele fazei Tripolie B1. Termenul a fost introdus de Hubert Schmidt. Menționată pentru prima dată de T.G. Movsha, asemănarea ceramicii de tip Cucuteni C a culturii Cucuteni-Tripolie cu cea a culturii Sredny Stog este dovada contactelor cmunităților Cucuteni-Tripolie cu populațiile de „stepă". Cu toate acestea, valoarea și amploarea acestor contacte nu ar trebui supraestimată, în special pentru perioada Tripolie B1 - Cucuteni A. În cadrul monumentelor Tripolie B1 - Cucuteni A au fost descoperite puține mostre de ceramică cu elemente de tradiție Sredny Stog, stabilite în mod cert. Așezările cu astfel de ceramică sunt împrăștiate în diferite regiuni de pe teritoriul tripolian, dar totuși, sunt mai multe în partea de sud-vest, mai degrabă, decât în partea de sud-est, mai aproape de arealul Sredny Stog. Pentru etapa Tripolie B1/B2 contacte mai intense sunt înregistrate pentru așezările de tip Solonceni. La Solonceni a fost descoperită ceramică ce demonstrează similitudini tehnologice, stilistice și, în parte, morfologice, caractristice ceramicii Sredny Stog. Probabil, în această localitate a fost înregistrată prezența reprezentanților populației Sredny Stog. Importuri de ceramică Sredny Stog au fost identificate, de asemenea, și în așezarea Miropol'e din zona dintre Nipru și Bug. Cu toate acestea, influența Sredny Stog asupra culturii Cucuteni-Tripolie a fost foarte limitată și nu a cauzat schimbări în ansamblul ceramic general de tradiție tripoliană. Afirmațiile despre larga răspândire a ceramicii cu elemente stepice spre finalul etapei Tripolie B1, „contactele strânse" sau „relațiile matrimoniale" ale populației tripoliene și Sredny Stog par a fi exagerate. Cea mai probabilă explicație pentru prezența ceramicii sicretice fixată în Cucuteni-Tripolie pentru etapele finale B1 și B1/B2 este versiunea contactelor populației agricole și de stepă asociate cu relațiile de schimb. Utilizarea în decorarea ceramicii de tip Cucuteni C a decorului imprimat în formă de șnur sau a „perlelor" poate fi atribuită influenței culturii Cernavoda I. Ceramica de tip Cucuteni C demonstrează caractere tehnologice, morfologice și stilistice comune pentru toate grupurile local-cronologice din cadrul complexului cultural Tripolie-Cucuteni. Acesta acționează ca un component care a marcat cu succes „orzontul tripolian mijlociu comun" de la Tripolie B1 - Cucuteni A până la Tripolie C1 - Cucuteni B, subliniind unitatea componentelor structurale ale complexului cultural.

Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Ceramică din așezări Tripolie B1: 1-4 Neporotovo 22; 5-9 - Berezovskaya GES (8a, 9a, după Даниленко
1974); 10-14 - Vasilevka (după Збенович, Шумова 1989); 15 - Darabani; 16 - Sabatinovka 1. Fig. 2. Ceramica culturii Sredny Stog: 1-16 - etapa Skeleansk; 17-24 - etapa Sredny Stog.
Fig. 3. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezarea Kolomiicev Jar.
Fig. 4. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezările Tripolie B1/B2: 1-2 - Klišcev (după Заец 1974); 3, 7-8 - bazinul Niprului, săpăturile lui V.V. Chvojka; 5 - Bugaci.
Fig. 5. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezările aspectului Solonceni.
Fig. 6. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezarea Solonceni 2 (după Мовша 1998). Fig. 7. Tabelul comparativ al ceramicii tripoliene și Sredny Stog.
Fig. 8. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezările Tripolie B1/B2: 1-7, 13-14 - bazinul Niprului, săpăturile lui
V.V. Chvojka; 8-12 - Nicolaevka.
Fig. 9. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezările Tripolie B2: 1, 3 - Nemirovka; 4 - Nemirov; 5-7 - Stanislvovka; 8 - Berezova-Bereg; 9-11, 13-14, 16 - Grebeni; 15 - Studenica.
Fig. 10. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezarea Čapaevka.
Fig. 11. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezarea Maydanetskoe.
Fig. 12. Ceramică cucuteniană de „tip C" din etapa Tripolie C1: 1 - Talnoe 2; 2-4 - bazinul Niprului, săpăturile lui V.V. Chvojka.

Михаил Видейко, Джон Чапмен, Биссерка Гейдарская, Наталья Бурдо, Эдуард Овчинников, Галина Пашкевич, Наталья Шевченко
Cercetarea mega-structurii din așezarea culturii Tripol’e de lângă satul Nebelivka în anul 2012
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Наталья Бурдо
Керамические прясла культурного комплекса Триполье-Кукутень
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Наталья Бурдо
Интерпретация культурного слоя раннетрипольского поселения Бернашевка I
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Наталья Бурдо
Антропоморфная пластика курганных погребений раннего бронзового века в Буго-Днепровском междуречье и Поднепровье
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Наталья Бурдо
Urme de practică rituală în așezarea tripoliană gigant de la Maydanetske
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC